Zece bistriţeni intoxicaţi după ce au mâncat ciuperci de pădure. Doi, internaţi în stare gravă la Cluj

Merigo

Un bărbat de 29 de ani din Bistriţa-Năsăud se zbate între viaţă şi moarte după ce a mâncat ciuperci culese din pădure. Un altul de 61 de ani este în stare gravă, în total fiind înregistrate 10 intoxicări cu ciuperci, inclusiv cu gălbiori, precum pretinde o pacientă.

„Anul acesta, am avut cinci intoxicaţii cu ciuperci în  luna iunie şi încă cinci în luna iulie, deşi nu au trecut din ea decât câteva zile. Din păcate, doi bărbaţi de 29 şi 61 de ani sunt în stare gravă. Au fost transferaţi la Cluj fiindcă erau cu insuficienţă renală acută şi hepatită toxică. Printre cei intoxicaţi s-a aflat şi o fetiţă de 13 ani. Ce ar fi de semnalat este că au fost culese din locuri diferite: şi din pădurea de la Arcalia, şi la Şoimuş, şi la Tărpiu, de la Căianu Mic şi de la Sărăţel”, a declarat dr. Anca Andriţoiu, directorul Direcţiei de Sănătate Publică Bistriţa-Năsăud.

Potrivit sursei citate, toţi pacienţii au susţinut că sunt cunoscători ai ciupercilor şi că nu au consumat decât ce cunoşteau. „Au fost vreo două familii, vecini, deci au cules împreună. Cei care au fost trimişi la Cluj sunt în stare foarte gravă. Băiatul de 29 de ani nu ştiu în ce măsură vor reuşi colegii de la Cluj să îl salveze. E un tip special de dializă”, a spus ea.

O pacientă ar fi susţinut că a mâncat gălbiori, o specie de ciuperci care rareori s-au dovedit a fi otrăvitoare.

Potrivit unui comunicat al Direcţiei de Sănătate Publică Bistriţa-Năsăud, cazurile de intoxicare pentru care au fost apelate serviciile de urgenţă au fost cu predilecţie din zona Tărpiu, Posmuş, Sigmir, Arcalia şi Căianu Mic. De cele mai multe ori, cei intoxicaţi au declarat ca au cules şi gustat/mâncat „Pălăria Şarpelui” (Macrolepiota procera).

Această specie de ciuperci mai este cunoscută sub următoarele denumiri: „parasol”, „buretele şerpesc”, „piciorul căprioarei”. Ea face parte din familia Agaricaceae genul Lepiota. Arealul de dezvoltare al acestei ciuperci se situează în toată Europa, Asia şi America de nord. Face parte din ciupercile comestibile din flora spontană şi este socotită de ciupercari ca o ciupercă fină, de calitate şi foarte gustoasă.

Potrivit DSP, intoxicaţiile cu ciuperci se produc accidental, prin consumarea de ciuperci recoltate din flora spontană şi sunt cauzate atât de necunoaşterea ciupercilor, cât şi de fenomenul de încrucişare cu spori între ciupercile comestibile şi cele otrăvitoare.

Nu există semne sigure de identificare a ciupercilor, bazate pe aspect, loc de creştere, miros sau pe faptul că animalele se hrănesc cu ele (uneori şi acestea le mănâncă accidental şi prezintă aceleaşi simptome grave). Pe de altă parte, pot fi atacate de melci, viermi sau alte insecte, fără ca acest lucru să arate că sunt toxice. De asemenea, există specii de ciuperci necomestibile care îşi schimbă într-o oarecare măsură aspectul, devenind asemănătoare cu unele specii comestibile.

Nu există nici un test care să permită recunoaşterea imediată a unei specii toxice de ciuperci.

Semnele intoxicaţiei cu ciuperci pot apărea de la câteva minute de la consum până la 3-6 ore sau chiar mai mult. Gravitatea intoxicaţiei depinde de specia de ciuperci ingerate, de cantitatea consumată şi de vârsta consumatorilor. Copiii, vârstnicii şi bolnavii cronic sunt mult mai sensibili. Manifestările apar chiar şi la consumul unor cantităţi mici sau doar a sosului în care acestea au fost preparate, astfel că uneori o singură ciupercă este de ajuns pentru a contamina mâncarea.

Semnele intoxicaţiei se manifestă prin:

  • greaţă, vărsături, dureri abdominale, scaune cu sânge şi mucozităţi, sete, uscăciunea gurii sau salivaţie abundentă
  • transpiraţie
  • slăbiciune generală, ameţeli
  • creşterea frecvenţei respiratiei şi a pulsului, scăderea tensiunii arteriale
  •  creşterea temperaturii corpului
  •  tulburări de vedere
  • furnicături ale extremităţilor.

În cazul intoxicaţiilor grave pot apărea: pierderi de conştiinţă, halucinaţii, delir, convulsii,  colaps, comă.

„Urmările intoxicaţiei pot fi uşoare sau mortale. Din acest motiv, internarea este obligatorie.
Simptomele intoxicaţiei cu ciuperci variază în funcţie de tipul de ciuperci, mai exact de tipul de toxină conţinută de acestea şi de durata perioadei de incubaţie (timpul scurs de la ingestie până la apariţia semnelor specifice intoxicaţiei). La primele semne de intoxicaţie, este necesară prezentarea de urgenţă la spital!”, se arată în comunicatul Direcţiei de Sănătate Publică.

Acordarea primului ajutor în caz de intoxicaţie:

1. Se apelează numărul de urgenţă 112, deoarece persoana intoxicată necesită internare urgentă la spital, indiferent de gravitatea intoxicaţiei.
2. Până la sosirea cadrelor medicale, persoana intoxicată va bea cât mai multa apă (2-3 litri) şi/sau mult lichid rece – lapte, ceai, cafea, compot, suc.
3. Persoana trebuie să stea întinsă în pat, se interzice efectuarea activităţii fizice înainte de spălarea stomacului (spălarea va elimina toxinele, iar mişcarea, alergarea sau mersul pe bicicletă vor intensifica absorbţia toxinelor în sânge).

Pentru evitarea intoxicaţiilor cu ciuperci, Direcţia de Sănătate Publică Bistriţa-Năsăud, face următoarele recomandări:

  • Consumaţi doar ciupercile achiziţionate din locuri autorizate
  • Ciupercile se consumă în stare foarte proaspătă, dar nu crude.
  • Ciupercile culese din locurile unde s-au administrat pesticide şi ierbicide sunt toxice
  • Ciupercile culese pe timp ploios se strică repede
  • Ciupercile bătrâne, degradate şi viermănoase nu trebuie să fie consumate. În ciupercile bătrâne se acumulează urina şi dejecţiile larvelor de insecte
  • Se va evita procurarea ciupercilor de la persoane care le comercializează pe marginea drumului sau în locuri neautorizate
  • Se va evita conservarea îndelungată a ciupercilor
  • Ciupercile se ţin în frigider, păstrarea îndelungată a mâncărurilor cu ciuperci nu este recomandată
  • Păstrarea ciupercilor marinate şi sărate în vase de zinc este dăunătoare
  • Evitaţi consumul ciupercilor care au baza piciorului în forma de bulb
  • Este dăunătoare păstrarea ciupercilor marinate şi sărate în borcane închise cu capace de fier. În locul capacelor e bine să se pună mai multe rânduri de hârtie

ATENŢIE! Procesul de gătire, fierbere, congelare, conservare, uscare sau macerare în oţet, spălare sau curăţarea învelişului exterior, nu elimină sau reduce cantitatea de toxină conţinută de ciuperca otrăvitoare, se arată în comunicatul semnat de directorul executiv dr. Anca Andriţoiu

Cristiana Sabău

Cristiana Sabău

A absolvit Universitatea "Babeş-Bolyai" Cluj-Napoca, Facultatea de Litere, secţia română-franceză. În 1996 a debutat în mass-media. A colaborat de-a lungul timpului cu mai multe instituţii de presă printre care Ziua, România Liberă, Europa FM, Radio 21,Radio România, Mediafax, NewsIn, Realitatea TV. În 2011, anul în care a fondat publicaţia Timp Online, a primit distincţia "Jurnalistul bunei guvernări", decernat de Asociaţia pentru o Românie Curată pentru investigaţia care a dus la demisia unui ministru din Guvernul României.
Cristiana Sabău
SMS

Google Ads

Comentarii

  1. Aurel

    Să le dăm mai bine la Italieni, zic. Cred că poporul român are o intoleranță la ciupercile de pădure și mai bine să mănânce slănină.

    (11)
  2. Lucian

    De ce intrebaţi despre mecanica unui autovehicul pe un bucătar? Dacă doriţi informaţii exacte despre ciperci, întrebaţi un micolog. Ca idee, ciupercile nu se încrucişează, dar e adevărat că se pot face confuzii de persoane care sunt superficiale sau care nu le cunosc destul de bine. De asemenea sunt animale care mănâncă cea mai otrăvitoare ciupercă – amanita phalloides (pe care dacă ai păpat-o nu mai ai nici o şansă de a supravieţui la noi în ţară) şi sunt imune la substanţele toxice din aceasta.
    Cum de asemenea sunt ciuperci care ,,au baza piciorului în formă de bulb” comestibile, de calitate superioară. De asemenea, nu există gălbiori toxici, singura explicaţie e ca s-a făcut confuzie. Precum şi la macrolepiota procera – piciorul căprioarei sau palaria şarpelui, la fel, s-a făcut confuzii cu alte lepiote care pot fi otrăvitoare.
    În concluzie, nu vă orientaţi numai după cele transmise din tată în fiu, ci studiaţi din cărţi, unde sunt trecute caracteristicile ciupercilor, (netul nu dă întotdeauna informaţii corecte). De asemenea ciupercarii din tară au ceva grupuri pe fb si vă pot da confirmări la ciuperca pe care o fotografiaţi şi o postaţi pe grup. Din păcate, în limba română nu sunt multe cărţi dedicate ciupercilor superioare şi ce există la ora actuală tratează un număr redus de ciuperci, în schimb au francezii cărţi foarte bune.
    De asemenea ar fi benefică ca în cadrul şcolilor să se predea facultativ ore legat de cunoaşterea ciupercilor, în special să se cunoască speciile mortale foarte bine. Ar fi interesant ca şi mijloacele de informare mass media să prezinte aceste ciuperci.

    (31)
  3. Internetul e plin de informatii eronate

    Ciuperca din imagine nu este Palaria sarpelui. Seamana dar nu este. La Palaria sarpelui piciorul nu este patat, este de culoare uniforma bej maroniu.
    Palaria mai putin tuguiata.
    Corect ar fi fost: oamenii au consumat ciuperci otravitoare pe care le-au confundat cu ciuperci comestibile :galbiori, palaria sarpelui, hribi…

    (11)
  4. Țăranu

    Poza de deschidere a articolului induce ideea cum că hribii sunt otrăvitori. Sunt cele mai bune ciuperci. Însă trebuie să știi să le deosebești de alte specii asemănătoare care sunt otrăvitoare.

    (9)
  5. Walter Born

    Nu culegi si nu mananci ce sti 100% ca este bun. Am intalnit in raza Colibitei mereu turisti care au cules orice si nu aveau habar. Dupa o mica instruire le am aruncat minim 60% din ce aveau. Si cele ramase erau culese la intamplare si nu dupa ce au stiut ei ca ar fi bun. Umbla foarte multa lume in padure dupa ciuperci dar nu pot spune ca cei care vind linga drum nu au habar. La ei mai degraba poti fi mai sigur de cit daca mergi singur in padure fara sa sti ce culegi.
    Culegerea ciuperciilor la noi in familie e un virus dat de bunici mai departe.

    (1)
  6. fox

    Un vechi proverb spune:”Ciupercile sunt ca oamenii;nimic nu seamana mai mult cu cele bune decat cele rele”.Daca nu le cunosti mai bine nu le culegi…!

    (1)

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Toate comentariile vor fi moderate (aprobate manual).

Vă rugăm să respectați următoarele reguli:

  • 1. Să vă referiți doar la articolul la care postați comentariul.
  • 2. Folosiți un limbaj civilizat, fără injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
  • 3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, dacă acestea nu au legatură cu textul.
  • 4. Autorul articolului poate fi criticat pentru eventuale greșeli, incoerență, lipsă de documentare etc.
  • 5. Numele folosit să nu fie nume de personalități ale vieții publice sau parodieri ale acestora.
Nerespectarea regulilor menționate mai sus va duce la ștergerea comentariilor, fără avertisment și fără explicații.