Cine spune că sunt prea multe farmacii la ţară şi că legea e incorectă

Holistic

Dacă la oraşe poate fi deschisă o farmacie la 4000 de locuitori, la ţară nu există această regulă, iar în unele centre de comună sunt şi câte 5-6 farmacii deschise, ceea ce este anormal, a atras atenţia consilierul judeţean Mirela Cîrcu, farmacist de profesie.

„Legea din domeniul farmaceutic mi se pare incorectă. Un criteriu al populaţiei se aplică în mediul urban, iar în cel rural nu. În mediul rural se fac farmacii fără număr. Având în vedere că puterea de cumpărare în mediul rural e foarte scăzută, o farmacie ca să poată supravieţui are nevoie de un anumit rulaj. Adaosul unei farmacii mediu este de maxim 20%. La medicamente e un adaos stabilit de stat în funcţie de preţul medicamentelor. Am făcut foarte multe demersuri în Comisia de sănătate pentru a schimba această lege, a se face un amendament, în sensul să se introducă criteriul de populaţie şi în mediul rural, ceea ce e corect să fie, o farmacie la 4000 de locuitori, dar nu se întâmplă nimic, interesele sunt mari. Sunt localităţi în care s-au înfiinţat farmacii, câte 5-6. În Maieru, populaţia cu tot cu Anieş este în jur la 7000 de locuitori şi sunt deja 5 farmacii”, a spus Mirela Cîrcu.

Potrivit acesteia, dacă s-ar aplica criteriul de o farmacie la 4000 de locuitori, s-ar permite repartizarea uniformă a farmaciilor în toată ţara.

„Sunt localităţi care nu au nicio farmacie. Peste tot în lume se aplică criteriul populaţiei. Farmacia are alt rol în societate, nu e ca un magazin. Lucrurile în România s-au denaturat foarte mult. Din păcate, în spatele multor farmacii nu sunt farmacişti. Pot să fie şi măcelar, cunosc un caz. E obligat să aibă un farmacist, dar nu e suficient. În momentul în care farmacia e condusă de un farmacist va avea alte principii. Farmacia înseamnă altceva. Nu putem să considerăm farmacia ca un loc unde trebuie să facem vânzări. Nu acesta este scopul nostru. În farmacie e consiliat pacientul. Rolul unui farmacist nu e să-l înfunde de medicamente ca să-şi facă rulaj. E aberant ce se întâmplă pe piaţa farmaceutică. Cel din spate va zice să-i dai că are nevoie de bani, dar nu acesta e rolul unui farmacist”, a adăugat Mirela Cîrcu.

În ce priveşte farmaciile de lanţ, Mirela Cîrcu spune că omul merge cu o reţetă şi iese cu o plasă de medicamente pentru că „acei farmacişti sunt plătiţi în funcţie de un target”.

„Acel profesionist nu se va gândi să consilieze pacientul, ci se va gândi la target. E dureros ce vă spun, dar aceasta este o realitate care există. Eu am farmaciile mele, dar scopul meu e altul: a consilia pacientul. Viitorul unei farmacii trebuie să arată altfel. Vin oameni de la ţară cărora trebuie să le explici câte 10-15 minute. Va trebui să terminăm cu acest volum de vânzări. În lanţuri asta se întâmplă, iar în spatele lanţurilor de farmacii sunt depozite, firme străine care doresc doar rulaj”, a spus Cîrcu.

Cristiana Sabău

A absolvit Universitatea "Babeş-Bolyai" Cluj-Napoca, Facultatea de Litere, secţia română-franceză. În 1996 a debutat în mass-media. A colaborat de-a lungul timpului cu mai multe instituţii de presă printre care Ziua, România Liberă, Europa FM, Radio 21,Radio România, Mediafax, NewsIn, Realitatea TV. În 2011, anul în care a fondat publicaţia Timp Online, a primit distincţia "Jurnalistul bunei guvernări", decernat de Asociaţia pentru o Românie Curată pentru investigaţia care a dus la demisia unui ministru din Guvernul României.
Cristiana Sabău

Google Ads

Comentarii

  1. Diana

    Ca să fim sinceri, în multe sate încă mai există respectul pacient-farmacist si adevărata meserie de farmacist . Impunerea unui număr restrâns de farmacii pe sate nu ar rezolva problema farmaciștilor din România. Din contră, puținii farmaciști care vor să își manifeste cu adevărat rolul , ar fi obligați să lucreze în lanțurile despre care sunt total de acord cu doamna consilier că au denaturat meseria de farmacist . Demersuri ???? Pentru lanțurile care angajează asistenți lipsiți de experiență pe salarii de nimic și care dezonorează meseria fiind de multe ori “încurcați” cu farmacistul ar trebui să se facă demersuri. Nu doar la lanțuri, mai ales la postlicealele care scot asistenți total nepregătiți și dezorientați în ceea ce înseamnă acest loc . Până și la centrele universitare care au lăsat jos stacheta si dau diplome celor care accepta sa primeasca salarii cat intr-un supermarket si sa faca “target” dupa 5 ani de studiu , nopti nedormite, o gramada de cunostiinte si alte lucruri mult mai complexe si mai importante pentru pacient decat pricep unii. Cum sa fie vazut , farmacistul, la valoarea lui in mijlocul acestor nebunii?
    Acestea sunt lucrurile pentru care e de făcut demersuri, doamna consilier.

    (3)
    • p. Raiu

      Cred că doamna consilier judeţean Mirela Cârcu este cel mai bun farmacist dintre politicienii bistriţeni. Ca politician vorbeşte perfect. Ca PROPRIETARĂ a unui lanţ de farmacii… Nu cred că încă nu realizează că suntem într-un capitalism sălbatic, unde DOAR BANII vorbesc iar interesele FINANCIARE dictează. Oare, nu vede că acum Farmaciile au devenit nişte magazine unde se vând mărfuri (suplimente alimentare,etc.), unde NU se mai PREPARĂ medicamente, iar personalul este plătit cu un procent din vânzări-??? Exact ca şi vânzătorii oricărui magazin.
      İar patronul-măcelar (de care vorbeşte) cel cu 7 clase, s-ar putea să fie un manager mult mai bun, decât patronul-farmacist cu 77 de clase.Exemple sunt nenumărate.
      Dar să citim şi ce ne spune doamna, despre rolul farmacistului şi scopul deschiderii farmaciilor proprietate – a domniei sale:
      * “„Acel profesionist nu se va gândi să consilieze pacientul, ci se va gândi la target. E dureros ce vă spun, dar aceasta este o realitate care există. Eu am farmaciile mele, dar scopul meu e altul: a consilia pacientul…”. Deci, scopul nu e PROFITUL.
      İar despre folosirea la maxim a celor 24 de ore din zi:
      * “Vă daţi seama că timpul meu este plin…. De dimineaţa de la ora 8 si până la ora 23 sunt om politic si farmacist, iar după ora 23 sunt administrator”.
      Perfect. Politic. Mulţumim doamna consilier judeţean pentru sfaturi.
      * http://www.rasunetul.ro/mirela-carcu-sangeorz-bai-avem-nevoie-de-proiecte-

      (1)
  2. Zsigmond

    Pentru „consiliere” in medicamentatie nu ar trebui sa fie utilizati doctorii de familie sau farmacistii prin lobby-ul factut de d-na consiliera au un plan secret – exterminarea lor in 5 ani? Sau este bine sa-l folosim pe dr. Google si sa bagam medicamente in noi cu „consiliere” de la farmacist ? Economia de piata nu presupune ca va supravietui cel care se adapteaza cel mai bine la cerintele pietii? Sunt conditii modificate in lege de-a lungul anilor doar pentru farmacisti, care deliberat blocheaza intrarea pe piata a altora pentru a-si asigura lor spatele. Noii absolventi de la farmacie trebuie sa fie sclavi la farmacistii vechi sau parintii, bunicii si alte neamuri sa-si vanda proprietatile pentru a plati spaga la Colegiul Farmacistilor pentru licenta de functionare, daca nu invocam argumentul suprem : CRITERIUL DEMOGRAFIC.
    Eu cred ca este bine ce se intampla la sate si ca ar trebui ca acel model sa fie folosit si la orase. Atunci servirea clientilor/bolnavilor si dotarea farmaciilor ar fi pe masura cererii.
    In situatia actuala Bistrita este unul dintre putinele „orase” resedinta de judet in care daca ai o problema trebuie sa o programezi inainte de miezul noptii, pentru ca farmacia de garda functioneaza numai pana la miezul noptii. In Cluj, Oradea , Brasov, Bucuresti nu ai aceasta problema farmacia de garda functioneaza toata noaptea. Daca Bistrita este considerat sat, de ce se aplica reguli de oras?

    (3)
  3. Marius

    Pai la cat de mandrii sunt Maierenii cum sa fie doar o farmacie…. la cat mai multe farmaci…consumati medicamente pe post de acadele :))

    (2)

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Toate comentariile vor fi moderate (aprobate manual).

Vă rugăm să respectați următoarele reguli:

  • 1. Să vă referiți doar la articolul la care postați comentariul.
  • 2. Folosiți un limbaj civilizat, fără injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
  • 3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, dacă acestea nu au legatură cu textul.
  • 4. Autorul articolului poate fi criticat pentru eventuale greșeli, incoerență, lipsă de documentare etc.
  • 5. Numele folosit să nu fie nume de personalități ale vieții publice sau parodieri ale acestora.
Nerespectarea regulilor menționate mai sus va duce la ștergerea comentariilor, fără avertisment și fără explicații.