Prof. dr. Dinu Dumitraşcu de la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca a vorbit despre rolul chirurgiei plastice, despre inovaţie şi despre nevoia ca populaţia să afle ce ştiu plasticienii să facă.
„E o problemă frecventă în clinica noastră. Sunt pacienţi care au anumite patologii chirurgicale şi nu le spune nimeni că este cineva care ştie să îi ajute. Chirurgia plastică este cea care modelează forma corupului uman şi se adresează atât înfăţiţării sale, cât şi funcţiei corpului. Noi reparăm funcţia şi înfăţişarea şi dăm o stare de bine fizică, mentală şi socială. Chirurgia plastică e foarte vastă şi există diversitate de patologii care ajung la noi. (…) Poate o stigmă asupra chirurgiei plastice este cea estetică. Nu că nu e ceva ce facem noi cu plăcere, dar e atât de mult mediatizată încât multă lume confundă chirurgia plastică cu chirurgia cosmetică. De fapt, noi facem mult mai mult. Facem chirurgie reconstructivă care, mai demult, se numea reparatorie, microchirurgie adică să luăm o bucată de ţeşut dintr-o parte a corpului şi să o replantăm după operaţii lungi de 6-8 ore într-o altă parte a corpului. Avem chirurgia arsurilor după cum avem şi chirurgia mâinii”, a spus dr. Dumitraşcu.
El a explicat că după ce a lucrat ca şi chirurg plastician în Germania s-a întrebat de ce pacienţii români nu se îndreaptă spre această ramură a medicinei: „Patologia pe care o întâlneam frecvent în Germania nu o găsim în clinica noastră nu pentru că suntem noi de oţel şi mai rezistenţi, ci pentru că undeva, în sistemul medical de la pacient până în clinicile de specialitate există nişte trepte şi nu ajunge informaţia la medicul de familie sau la specialişti ca să se afle ce putem face noi”.
Medicul a vorbit despre reconstrucţia de sân, susţinută de anul trecut financiar de Ministerul Sănătăţii, ceea ce „ne pune în rând cu ţările civilizate”.
„În România însă nu se vindecă anumite artroze ale mâinii, dureri cronice ale mâinii, nu se vindecă fracturi ale oaselor mici. Dar ca să ne atingem scopul ca pacientul să fie mulţumit şi noi să fim mulţumiţi, întotdeauna folosim cele mai inovative tehnici medicale: celule stem, transplant, lasere, biomaterialele ca pacientul să fie mulţumit. Inovaţia mare în chirurgia plastică consider că vine din tehnica chirurgicală. Evoluţia în chirurgia plastică nu se va opri prea curând pentru că întreaga suprafaţă a corpului e locul în care noi lucrăm, cu tegument, cu ţesut adipos, cu muşchi, cu vase, cu oase şi cu diferite tehnici împrumutate din alte specialităţi, lucrăm cu excepţii decât cu reguli. De multe ori suntem puşi în situaţia de a face o operaţie pe care nu am făcut-o niciodată şi nu o vom mai face-o niciodată. De obicei, când spun asta cuiva care nu e medic, i se pare şocant că noi ne asumăm un risc, dar este fals pentru că toate inovaţiile tehnicii chirurgicale sunt bazate pe cercetări foarte bine studiate. Sunt convins că întotdeauna un prost o să-şi mai prindă mâna într-o maşină nou inventată ca să obţină o leziune pe care nu a mai descris-o nimeni”, a spus el.
Întrebat care e poziţia specialiştilor vizavi de „mofturile feminine”, Dumitraşcu a răspuns: „Noi trebuie să fim în primul rând medici, iar ca medici trebuie să oferim un rezultat de calitate. În chirurgia estetică nu există limite. E de ajuns să ne uităm la Capatos. Nu cred că ar trebui noi, ca şi chirurgi plasticieni, să ne prostituăm pentru bani şi să nu acceptăm normalul. Când lucram în străinătate, pe partea de estetică, conceptul nostru era să imităm naturalul şi uşor să îl îmbunătăţim. Din păcate, în România, nu ştiu din ce cauză, aici maşina trebuie să fie foarte mare, casa şi ea, iar rezultatul de la chirurgie estetică să fie foarte mare. Dacă femeia dă bani să ştie toată lumea pe ce a dat banii aceia. Poate pierdem pacienţi dacă vrem să avem rezultate bune, dar cred că aceasta este atitudinea corectă fiindcă, până la urmă, am depus un jurământ al lui Hypocrate”, a spus el.
Prelegerea a fost prezentată la Seminarul Internaţional de Medicină şi Teologie – ediţia a XIV-a, care are ca temă principală ”Valorile creştine ale educaţiei pentru sănătate”.
El este organizat de Spitalul Judeţean de Urgenţă Bistriţa, Arhiepiscopia Ortodoxă a Vadului, Feleacului şi Clujului în parteneriat cu Asociaţia Medicală Română – Filiala Bistriţa-Năsăud, Facultatea de Teologie Ortodoxă a UBB Cluj-Napoca, Societatea Română de Pediatrie şi Societatea Română de Bioetică.
Cristiana Sabău
Adaugă comentariu