Care sunt cele mai importante temeri şi mulţumiri ale românilor

Holistic
Frica de a pierde pe cineva drag se află pe primul loc în topul celor mai importante şi actuale temeri ale românilor, urmată, la egalitate, de teama de boală şi cea de a nu avea suficienţi bani pentru achitarea cheltuielilor curente, potrivit unui studiu.

Fie că este vorba despre temeri sau despre mulţumiri, românii au unele şi aceleaşi principale surse pentru acestea, respectiv familia, starea de sănătate şi banii, potrivit studiului realizat de Isra Center şi făcut public de Mediafax.

Teama de cutremure este plasată de cei mai mulţi dintre români pe un loc secundar.

Astfel, în mod spontan românii consideră ca cele mai mari motive de temere sunt legate de starea de bine a lor sau a unui membru al familiei (acesta fiind primul lucru la care s-au gândit 21 la sută dintre românii din mediul urban intervievaţi). Femeile şi persoanele peste 50 de ani sunt şi mai preocupaţi de acest aspect.

Pe locul doi al menţiunilor spontane se află situaţia profesională, iar pentru 12 la sută dintre români îngrijorările legate de situaţia profesională sunt chiar numărul 1.

Pe locul al treilea, românii au indicat teama provocată de lipsa banilor. Mai mult decât atât, există 10 procente dintre români care s-au gândit în primul rând la lipsa banilor când au fost întrebaţi despre principalele lor temeri.

Temerile din sfera sănătăţii şi a stării de bine sunt traduse în special prin anxietatea provocată de gândul pierderii unei persoane dragi (37 la sută dintre români temându-se de acest lucru) sau prin frica de probleme personale grave de sănătate (pentru 31 la sută dintre intervievaţi).

Patru din zece români spun că, în ceea ce priveşte situaţia lor financiară, cel mai teamă le este de situaţia de a ajunge în imposibilitatea de a-şi plăti cheltuielile lunare, iar unul din patru consideră că pierderea locului de muncă este cea mai mare temere profesională. Femeile sunt mai îngrijorate de lipsa banilor în timp ce bărbaţii sunt mai preocupaţi de situaţia profesională.

Dintre dezastrele naturale românii se tem cel mai mult de cutemure, aproape jumătate dintre ei menţionându-le că sursă de nelinişte. În Bucureşti şi în Moldova teama de cutremure este mai ridicată decât în alte zone.

Gândindu-se la viaţa personală, românilor le este cel mai teamă să nu rămână singuri, astfel unul din trei români se teme de acest lucru. Tot la acest capitol se încadrează şi temerile legate de neajunsurile bătrâneţii care sunt prezente în rândul a 20 la sută dintre români.

Principalele motive de satisfacţie ale românilor sunt legate de familie, mai mult de jumătate dintre ei (54 la sută) declarând în mod spontan că familia împlinită, fericită este principala lor sursă de mulţumire. Această menţiune apare mai mult în rândul femeilor, al persoanelor în vârstă (peste 50 de ani) şi al celor care au copii.

Doar patru procente dintre români menţionează în mod spontan că situaţia financiară este un motiv de satisfacţie pentru ei.

Realizând un top al motivelor de satisfacţie pe care le au românii în viaţa de zi cu zi, pe primul loc se află, la o distanţă mare faţă de oricare alte motive, familia implinită, urmată de starea de sănătate bună şi realizările profesionale (în special pentru tineri sub 30 de ani şi pentru persoanele cu educaţie superioară).

Cristiana Sabău

A absolvit Universitatea "Babeş-Bolyai" Cluj-Napoca, Facultatea de Litere, secţia română-franceză. În 1996 a debutat în mass-media. A colaborat de-a lungul timpului cu mai multe instituţii de presă printre care Ziua, România Liberă, Europa FM, Radio 21,Radio România, Mediafax, NewsIn, Realitatea TV. În 2011, anul în care a fondat publicaţia Timp Online, a primit distincţia "Jurnalistul bunei guvernări", decernat de Asociaţia pentru o Românie Curată pentru investigaţia care a dus la demisia unui ministru din Guvernul României.
Cristiana Sabău

Google Ads-sub articol

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Toate comentariile vor fi moderate (aprobate manual).

Vă rugăm să respectați următoarele reguli:

  • 1. Să vă referiți doar la articolul la care postați comentariul.
  • 2. Folosiți un limbaj civilizat, fără injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
  • 3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, dacă acestea nu au legatură cu textul.
  • 4. Autorul articolului poate fi criticat pentru eventuale greșeli, incoerență, lipsă de documentare etc.
  • 5. Numele folosit să nu fie nume de personalități ale vieții publice sau parodieri ale acestora.
Nerespectarea regulilor menționate mai sus va duce la ștergerea comentariilor, fără avertisment și fără explicații.