Care este ţara din UE cu care firmele din judeţ realizează cele mai multe schimburi economice

Holistic
Agenţii economici cu sediul în Bistriţa-Năsăud au realizat într-o singură lună exporturi în valoare de 59 de milioane de euro şi importuri de 45 de milioane de euro. Majoritatea schimburilor economice s-au făcut cu o anumită ţară din Uniunea Europeană. Iată cum stau lucrurile în privinţa producţiei industriale.

Potrivit Direcţiei Regionale de Statistică Bistriţa-Năsăud, din totalul valorii exporturilor, 51,0% este reprezentat de maşini, aparate şi echipamente electrice, urmate ca pondere (21,6%) de materii textile şi articole din acestea), metale comune şi articole din acestea (6,7%), piese şi subansamble aferente mijloacelor de transport (6,6%), materiale plastice, cauciuc şi articole din acestea (3,8%), produse de lemn şi împletituri de nuiele (3,5%).

În perioada ianuarie-iulie 2014, volumul exporturilor realizate de agenţi economici din judeţ a fost de 380,9 milioane de euro, cu 3,3% mai mare comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut.

Distribuţia pe principalele ţări partenere a exporturilor judeţului este următoarea: Germania (36,3%), Italia (22,6%), Ungaria (8,8%), Franţa (5,2%), Republica Moldova (4,7%).

Volumul importurilor realizate de agenţii economici din judeţ a fost în luna iulie 2014 de 45 de milioane de euro, cu 2,2% mai mic comparativ cu aceeaşi lună a anului precedent. Faţă de luna anterioară volumul importurilor a crescut cu 1,4%.

Ponderi mai importante în structura importului au deţinut: maşinile, aparatele şi echipamentele electrice (34,7%), materiile textile şi articolele din acestea (18,1%), metalele comune şi articolele din acestea (17,3%), materialele plastice, cauciuc şi articolele similare (17,2%).

Repartiţia pe principalele ţări partenere a importurilor judeţului este următoarea: Germania (19,9%), Italia (16,5%), Ungaria (11,4%), China (9,5%), Turcia (8,0%), Republica Moldova (6,5%), Republica Cehă (5,5%) şi Austria (4,2%).

În perioada 1.01. – 31.07.2014, volumul importurilor agenţilor economici din judeţ a fost de 296 de milioane de euro, ceea ce reprezintă o creştere cu 6,4% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului anterior.

Pe de altă parte, potrivit Direcţiei Regionale de Statistică Bistriţa-Năsăud, producţia industrială a judeţului a scăzut în luna septembrie 2014 cu 1,5% faţă de aceeaşi lună a anului precedent. Faţă de luna anterioară producţia industrială a crescut cu 11,2 %. În perioada ianuarie-septembrie 2014 volumul producţiei industriale a crescut cu 2,7% faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut.

Cifra de afaceri realizată de agenţii economici cu activitate preponderent industrială în luna septembrie 2014 a crescut cu 4,4% faţă de aceeaşi lună a anului anterior. Faţă de luna precedentă s-a înregistrat o creştere a cifrei de afaceri cu 30,4%. În perioada ianuarie-septembrie 2014 cifra de afaceri a crescut cu 3,8% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Cristiana Sabău

A absolvit Universitatea "Babeş-Bolyai" Cluj-Napoca, Facultatea de Litere, secţia română-franceză. În 1996 a debutat în mass-media. A colaborat de-a lungul timpului cu mai multe instituţii de presă printre care Ziua, România Liberă, Europa FM, Radio 21,Radio România, Mediafax, NewsIn, Realitatea TV. În 2011, anul în care a fondat publicaţia Timp Online, a primit distincţia "Jurnalistul bunei guvernări", decernat de Asociaţia pentru o Românie Curată pentru investigaţia care a dus la demisia unui ministru din Guvernul României.
Cristiana Sabău

Google Ads-sub articol

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Toate comentariile vor fi moderate (aprobate manual).

Vă rugăm să respectați următoarele reguli:

  • 1. Să vă referiți doar la articolul la care postați comentariul.
  • 2. Folosiți un limbaj civilizat, fără injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
  • 3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, dacă acestea nu au legatură cu textul.
  • 4. Autorul articolului poate fi criticat pentru eventuale greșeli, incoerență, lipsă de documentare etc.
  • 5. Numele folosit să nu fie nume de personalități ale vieții publice sau parodieri ale acestora.
Nerespectarea regulilor menționate mai sus va duce la ștergerea comentariilor, fără avertisment și fără explicații.