Potrivit unui comunicat postat pe site-ul ITRSV Cluj, acţiunea de estimare a efectivelor de capra neagră din fondurile cinegetice suprapuse parţial peste raza Parcului Naţional Munţii Rodnei a fost programată şi s-a desfăşurat în data de 19 octombrie 2011, fiind efectuată de “reprezentanţii gestionarilor fondurilor cinegetice, împreună cu reprezentanţi ai A.P.N.M.R., acţiune coordonată simultan pe toate fondurile de vânătoare de reprezentanţii Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic şi de Vânătoare Cluj-Napoca”.
Şi în această toamnă, s-a plecat pe trasee din două puncte Rodna, respectiv Borşa, potrivit ITRSV numărătoarea fiind făcută de 48 de personae.
“Au fost observate un număr total de 128 exemplare de capră neagră », scrie sec în comunicat unde mai sunt menţionaţi şi cei care au participat la evaluare: Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi de Vânătoare Cluj-Napoca, Administraţia Parcului Naţional Munţii Rodnei, Direcţia Silvică Maramureş, Direcţia Silvică Suceava, Ocolul Silvic Comunal Telciu RA, Asociaţia Cinegetică Ursul Brun, Ocolul Silvic Alpina Borşa RA
Asociaţia Societatea Cinegetică Someşul Rodna, Asociaţia Cinegetică Wasser Cerbul Carpatin, Asociaţia Societatea Cinegetică Plaiurile Bistriţei, Postul de Jandarmi Montani Rodna, Postul de Jandarmi Montani Borşa, O.N.G. ECO Rodna şi voluntari.
ITRSV reaminteşte în comunicat că la acţiunile precedente, desfăşurate în primăvara anului 2009 au fost observate 118 exemplare, în toamna anului 2009 au fost observate 37 exemplare, în primăvara anului 2010 au fost observate 134 exemplare, în toamna anului 2010 s-au observat 126 de exemplare capră neagră, în primăvara anului 2011 au fost observate 119 exemplare, iar în toamna anului 2011 s-au observat 128 de exemplare capră neagră, cifrele indicând o “dinamica favorabilă” a populaţiei existente pe raza fondurilor de vânătoare suprapuse parţial peste Parcul Naţional Munţii Rodnei.
“De menţionat faptul că perioada acestor observaţii s-a suprapus perfect peste începutul perioadei de rut, existând formate acele grupuri de femele cu iezi, fără iezi şi ţapi cu vârsta sub doi ani în preajma cărora era un ţap în vârstă, care cârduia grupul prin semne clare doar din perioada rutului. Au mai fost observate şi acele grupuri separate compuse din 4-5 ţapi tineri de regulă cu vârste peste 3 ani. Se observă o stare bună de sănătate a exemplarelor observate, semnale certe că populaţia dispune de condiţii optime de dezvoltare, habitatul fiindu-i favorabil”, se mai menţionează în comunicatul semnat de Grigore Avram, şeful ITRSV Cluj.
Din aceste înşiruiri reiese că toate sunt bune şi frumoase, perfecte chiar şi seamănă cu “cincinalul în patru ani”. Totuşi, care sunt motivele pentru care evaluarea din această toamnă a fost ţinută departe de ochii presei şi ai societăţii civile? Cum ne pot demonstra evaluatorii că sunt cu adevărat 128 de capre negre în PNMR? Sunt întrebări la care Grigore Avram, care provine totuşi din Bistriţa-Năsăud, ar merita să dea un răspuns.
Cristiana Sabău
Adaugă comentariu