De ce nu mai avem lideri în România. Dâncu: Nu le construim un sentiment al superiorității față de ceilalți

Holistic

”Din copii care sunt făcuți ca și pastele din tipare egale o să iasă niște indivizi care nu au nicio forță în societate, acea forță de a ieși din serie”, a spus prof. univ. dr. Vasile Dâncu, profesor la Facultatea de Sociologie a Universității București și la Facultatea de Sociologie și la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării din cadrul Universității ”Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca la a Conferința Națională Academică ”Bullyingul în mediul școlar – aspecte sociologice și psihologice”, organizată de Inspectoratul de Poliție Județean Bistrița-Năsăud în campania națională ”Săptămâna prevenirii criminalității”.

”Pe mine m-a interesat în ultima vreme reziliența comunităților fiindcă încerc să înțeleg grupurile, societățile. Tema rezilienței am încercat să o lucrez, în ultimii ani, gândindu-mă la reziliența comunității naționale, a României. Ne plângem mereu că nu avem proiect național, lucru care e adevărat și nu vrem să descentralizăm România, ministerele, administrația. Nu avem puteri locale pentru că ne e frică să nu se rupă Transilvania, să nu se rupă România. Ceea ce nu știu specialiștii este că o țară centralizată nu poate câștiga în reziliență”, a spus Dâncu.

Fostul vicepremier a menționat că anul trecut a făcut un studiu despre bullying din care a adunat o grămadă de informații.

”Pe vârstele mai mari, atât bullying-ul, cât și cyberbullying-ul sunt percepute mai mult de băieți decât de fete pentru că probabil fetele s-au obișnuit mai repede cu violența simbolică, verbală. Face parte din cultura noastră. Câteodată copiii sau adolescenții spun sau fac lucrururi răutăcioase la adresa altora, iar aceasta se poate întâmpla în mod repetat de-a lungul unei perioade de timp: tachinarea cuiva într-un mod în care nu îi face plăcere, lovituri sau îmbrânceli, excluderea cuiva din anumite activități. Se poate întâmpla față în față, prin intermediul telefonului mobil, prin mesaje, apeluri video, rețele de socializare. Această hipersensibilitate a societății noastre la aceste fenomene de contact, de interacțiune, este exagerată. Eu nu am vrut să stric pofta celor care studiază bullying-ul.

Mă bucur că aducem conceptele cele mai noi, mă bucur că Ministerul de Interne e interesat de aceste lucruri, ceea ce înseamnă că e o instituție care se modernizează mai repede decât societatea și este un lucru bun, dar și trebuie să recapitulăm în  ce societate trăiesc copiii noștri: avem o lipsă de încredere în instituții cum nu există nicăieri în lume, există o lipsă de încredere în celălalt la prima întâlnire. Încrederea în vecini în alte țări e de 40%, la noi e sub 25%. Noi, românii, suportăm foarte greu diferențele între statut social, între clase sociale. Suntem o societate în care este exagerată competiția. În această situație, dacă îl izolezi pe copil, e cea mai mare greșeală. Avem nevoie să îi obișnuim pe copii cu mecanisme care funcționează în grupurile sociale mari pentru că vor ajunge acolo. Ajungând acolo, ei nu vor avea reziliența necesară”, a spus Dâncu.

Cea mai importantă cauză pentru nevroză e ruperea legăturii cu grupul, a mai spus Dâncu, ”lipsa locului unde să ai un pic de succes, imposibilitatea de a te lega de ceva. Cred că trebuie ținem cont de asta”.

”Identitatea socială se creează se formează prin descoperirea alterității. Alteritatea presupune un conflict simbolic sau unul chiar real. Nu știu cum se poate crea o identitate într-un sistem 100% consensual. Un sociolog demonstrează că Elveția este superioară tuturor țărilor centralizate, deși noi spunem că țările centralizate au o mai mare capacitate de a gestiona resursele. Elveția e însă cea mai descentralizată și mai fragmentată țară și are cel mai bun psihic al cetățenilor, în modul cum își privesc fericirea personală și alte lucruri. Țările nordice la fel. Eu nu cred că putem elimina competiția. Adolescenții au nevoie de conflict și un anumit tip de confruntare ca să se structureze grupurile. Mi s-a părut întotdeauna aberant să nu dăm note copiilor în clasele mici pentru că îi traumatizăm și creăm o clasificare. Tocmai această clasigficare are mai multe valențe, inclusiv de a ambiționa”, a adăugat el.

Vasile Dâncu a spus că, prin institutul său de cercetare sociologică IRES, face 150 de anchete naționale pe an, acum cu trei call-center și chestionează cam 2 milioane de subiecți într-un an.

”Locul controlului la români e în afară. Ce ni se întâmplă nu ni se întâmplă pentru că am greșit noi, pentru că nu am avut performanță, rezultatul nu e deloc dependent de noi, conjunctura este: arbitri fură, profesorii nu dau notele care trebuie. Decanul de la Medicină mi-a spus că a avut o întâlnire cu studenții după prima sesiune. Înainte cereau să poată să aibă o sesiune în plus, să poată contesta rezultatele, să aibă timp să învețe mai mult. Acum au cerut să poată să conteste subiectele și să și le facă. E un lucru exagerat. Trebuie să găsim mecanisme prin care, atunci când individul iese din grupul mic, să poată să aibă aderență normală la grupul mare.

Cum să creăm lideri la care nu le construim un sentiment al superiorității față de ceilalți, al forței, al dedicării, al misiunii pe care o au? Din copii care sunt făcuți ca și pastele din tipare egale o să iasă niște indivizi care nu au nicio forță în societate, nu au acea forță de a ieși din serie. Eu cred că trebuie să studiem aceste fenomene de bullying și să venim și noi cei care studiem grupurile mari. E important pentru copii să știe că acestea sunt formele de violență, dar nu trebuie exagerăm în a-i proteja pe copii și a căuta să eliminăm orice formă de confruntare cu aceste violențe”, a spus prof. univ. dr. Vasile Dâncu.

Cristiana Sabău

A absolvit Universitatea "Babeş-Bolyai" Cluj-Napoca, Facultatea de Litere, secţia română-franceză. În 1996 a debutat în mass-media. A colaborat de-a lungul timpului cu mai multe instituţii de presă printre care Ziua, România Liberă, Europa FM, Radio 21,Radio România, Mediafax, NewsIn, Realitatea TV. În 2011, anul în care a fondat publicaţia Timp Online, a primit distincţia "Jurnalistul bunei guvernări", decernat de Asociaţia pentru o Românie Curată pentru investigaţia care a dus la demisia unui ministru din Guvernul României.
Cristiana Sabău

Google Ads-sub articol

Comentarii

  1. radu

    foarte adevarat!!! crestem copii in mod egal, egalizand si minimalizand calitatile de lider ale unora, catalogandu-i ca fiind eventual obraznici sau tupeisti. Si aici vorbim de cei care chiar au inteligenta de a fi lideri, nu de obraznici prost crescuti de acasa!!!!

    (-7)
    • ioan popa

      N-am inteles exact, d-le Dancu, negati rolul ereditatii, al mediului sau interactiunea dintre ele in dezvoltarea personalitatii in unicitatea ei?

      (5)
  2. ce inseamna a fi lider?

    un lider nu il gasesti pe strada, nici aici comentand si nici citind cum sa ajunga lider!

    (5)
  3. blaj

    Dancule cum a fost pe Campia Libertatii?? Ti-a placut ce-ai vazut??? Nu s-a suparat andrecut ca ai fost la Blaj???

    (6)
  4. dottore

    si care ar fi criteriile dupa care se vor alege cei superiori? in principiu suna frumos…dar in practica ,cunoscand obiceiurile si cutumele tipic romanesti vom ajunge sa avem o clasa conducatoare mai ciudata decat cea pe care o avem acum…vrea dom profesor sa copieze entitatile elitiste de la harvard ,stamford sau cambridge?pai prima data sa creeze si la noi asemenea entitati…ca la noi cu spiru,goldis,ecologica ,de nord vest,de sud est si altele vedem ce clasa conducatoare a rezultat…elita cocalarilor, a fufelor si analfabetilor functionali…..care au absolvit pe la distanta si pe care institutii esentiale ale statului roman nu ezita sa i angajeze mai ales daca au si un cv politic de activist ,sau mostenit din familie.sau doamne fereste se gandeste ca urmasii elitelor de azi vor fi elita conducatoare de maine?nu vreau sa fac nici o referire la mostenirea genetica,,,,asta iese din discutie aici,,dar mostenirea obiceiurulor deprinse in familie si in anturaj e destul de importanta..nu vreau sa contrazic pe dom profesor…poate ca niste legi precise si drastice si mai putin ambigue in toate domeniile si aplicate in litera si spiritul lor, vor insanatosi vrand nevrand societatea in care traim…degeaba punem cateva mere bune intr o tona de mere stricate…

    (1)
  5. Un cetatean onest

    Un individ sters, un vicepremier la fel (a condus un minister complex care a fost prea mare pentru el si la care nu a facut nimic, ca si cel ce-l conduce azi!!), îsi dă cu parerea de unele si altele…
    Se vede ca se traieste bine azi din asta, nu trebuie sa fi inginer, medic, arhitect, etc. e suficient sa fi pe val, e suficient sa fi POLITRUC!!!

    (7)
  6. radu

    n-o sa ajungeti niciodata la nivelul acestui domn, voi toti cei care va gasiti sa criticati. Daca sunteti mai buni voi, faceti voi ceva!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! sau mai bine nu…lasati…e doar gargara…

    (-5)
  7. gânditorul de la Hamangia

    Vai de noi cu ale noastre oi și ai noștri ”păstori”, ideologi, politologi și sociologi, care încearcă să explice fenomenele sociale prin conferințe abracadabrante, pe care nici ei nu le înțeleg, introducând termeni din fizică (reziliență – rezistență la șoc), din lumea mineralelor solidificate în decursul timpurilor, erelor geologice, în lumea vie, în societatea contemporană, care a călcat în picioare Legea, Porunca lui Dumnezeu, dăruită nouă, oamenilor pentru a ne desfășura viața socială prin iubire unii față de ceilalți, ca într-o familie, fără să ne lăudăm cu superioritatea, pe care unora le-a dat-o Dumnezeu, nu spre a acționa împotriva celor mai puțin dotați ci, dimpotrivă pentru a pune această superioritate în slujba bunăstării celor din jur. Acești ”păstori” au ajuns să se refere în prelegerile lor (mă refer la cei doi, care au conferențiat și le-am citit opiniile) că s-au apropiat tare mult de arianismul din anii `30, care a dus în cele din urmă la Cel de-al II-lea Război Mondial. La această constatare am ajuns în urma ultimei întrebări pusă de către domnul profesor Dâncu: ”Cum să creăm lideri la care nu le construim un sentiment al superiorității față de ceilalți, al forței, al dedicării, al misiunii pe care o au?”. Noi nu avem nevoie de lideri care să ne fie superiori, ci de lideri care să servească interesele tururor indivizilor societății, nu propriile interese. Constatarea mea este că prin academicianismul lor n-au contribuit cu nici-o iotă la rezolvarea preîntâmpinării manifestărilor bullying-ului și a superbullying-ului, a violenței verbale și fizice, a victimizării unora dintre copiii noștri, dar și a oamenilor maturi, mai ales din viața politică. Singura rezolvare a problemei stă în întoarcerea la canoanele moralei creștine, care s-a născut ca o necesitate a desfășurării unei vieți sociale pașnice între oameni, deoarece toți suntem frați Întru Iisus Hristos și fiii lui Dumnezeu!!!

    (6)
  8. dottore

    copii facuti ca pastele in tipare egale…poate proclamati si superioritatea unui grup uman…cu ceva timp in urma cum aminteste un antecomentator ,aceste idei au dus la razboaie mondiale.mai ca iti vin in minte niste indivizi care acum vreo 70-80 de ani erau sa distruga civilizatia.unul era mic si cu mustacioara…altul.joseph…altul heinrich

    (2)
  9. vasile chis

    Vorbești bine și vorbești prostii, domnule profesor. Nu ești cu teme la zi și în Sociologie și în Pedagogie. De exemplu, sunt date de cercetare care arată că lipsa clasificărilor/ ierarhiilor între elevi, profesori, materii de studiu etc. crește performanța în învățare. Să mai spun doar că ținta sistemelor educaționale contemporane este de a asigura starea de bine… Starea de bine este dătătoare de performanță, nu performanța dă starea de bine! Să luăm în minte și în fapte concepte și aplicații testate de școala performantă din lume.
    Scuze că m-am băgat și eu în discuție, dar prea des se pronunță despre educație oameni pe-dinafară! Că așa se crede aici, în Plaiul Mioritic: La educație și la sport se pricep „cu tonții”.

    (0)

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Toate comentariile vor fi moderate (aprobate manual).

Vă rugăm să respectați următoarele reguli:

  • 1. Să vă referiți doar la articolul la care postați comentariul.
  • 2. Folosiți un limbaj civilizat, fără injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
  • 3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, dacă acestea nu au legatură cu textul.
  • 4. Autorul articolului poate fi criticat pentru eventuale greșeli, incoerență, lipsă de documentare etc.
  • 5. Numele folosit să nu fie nume de personalități ale vieții publice sau parodieri ale acestora.
Nerespectarea regulilor menționate mai sus va duce la ștergerea comentariilor, fără avertisment și fără explicații.