APIA mai are de recuperat peste 5 milioane de lei de la cei care au primit necuvenit subvenţii

Holistic
Peste 16% dintre fermierii care au primit subvenţii de la APIA în perioada 2007-2014 au fost obligaţi să dea banii înapoi fiindcă nu i-au folosit cum s-au angajat. Până acum, instituţia a recuperat peste 20 de mil. de lei, respectiv 75% din total. Florin Căpraru: "Speranţa mea este ca numărul debitorilor să scadă".

Directorul executiv al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii pentru Agricultură Bistriţa-Năsăud, Florin Căpraru, a anunţat, marţi, într-o conferinţă de presă, că una din preocupările pe care le are este aceea să diminueze cât mai mult numărul de debitori, respectiv de fermieri ale căror neconcorcanţe generează debite.

„La această oră, la nivel de judeţ avem constituite 10.418 de debite la un număr de 6104 fermieri. E vorba de debite constituite în perioada 2007-2014, deci nu le putem raporta la un singur an. Cuantumul constituit este de 25,618 milioane de lei din care APIA a recuperat 20,135 de mlioane de lei, respectiv 79%”, a spus Căpraru.

La un număr de 37.000 de fermieri din judeţ, 6104 care au de restituit bani pare a fi mult, însă perioada de raportare este de opt ani. „Dacă ar fi să o luăm statistic, cuantmul de 25 de milioane care s-a constituit în raport cu toate subvenţiile pe care le-a dat APIA de când funcţionează ca instituţie, respectiv peste 1,4 miliarde de lei în perioada 2007-2014, cuntumul nu  reprezintă decât 1,82%. Nu putem spera că va dispărea fenomenul, dar scopul nostru şi speranţa mea este ca numărul lor să se reducă semnificativ”, a adăugat Căpraru.

Conform sursei citate, între anii 2012 şi 2013, cei mai mulţi fermieri au primit acasă procese verbale, iar unii au acţionat APIA în judecată, reuşind să câştige procesele pentru sume de ordinul a 500.000 de lei.

„La vremea aceea, a fost un semnal de alarmă că banii nu numai se dau, ci se şi iau înapoi dacă nu respecţi normele pe care te angajezi să le respecţi”, a spus Căpraru.

În acelaşi context, el a spus că depunerea cererii unice de plată pe 2015 va începe luna viitoare, dar nu se ştie exact când, 1 sau 15 aprilie, procesul anunţându-se unul destul de complicat şi dificil.

„Cu siguranţă că lucrurile mai trenează fiindcă suntem în aşteptarea Ordinului de Ministru care trebuie să vină în completarea Ordonanţei nr.3/2015 şi care va legifera şi nivelul plăţilor, cuantumulor, tipul de plăţi şi tot ce ţine de activitatea APIA în privinţa schemelor de plăţi pe suprafaţă până în 2020. E întârziat. Şi pentru noi e o problemă pentru că noi avem nevoie de o unitate de timp de peste 2 luni şi ceva pentru a gestiona cele 37.000 de solicitări de subvenţii pe suprafaţă. Mai mult de atât, acum există şi o cerere unică de circa 37 de pagini cu toate tipurile de sprijin pe care fermierii le vor solicita, ori preluarea efectivă presupune un timp alocat mult mai mare. Noi am făcut o simulare şi am constatat că ne ia la 50 de minute să prelucrăm o cerere. La 37.000 de fermieri, la o medie de 14-15 cereri pe zi, avem nevoie de 52 de zile dacă lucrăm inclusiv sâmbăta. Va fi nevoie ca şi fermierii să fie foarte serioşi şi să respecte planificarea zilnică şi să-şi aloce ziua respectivă pentru APIA”, a spus Florin Căpraru.

Foto: arhivă

Cristiana Sabău

A absolvit Universitatea "Babeş-Bolyai" Cluj-Napoca, Facultatea de Litere, secţia română-franceză. În 1996 a debutat în mass-media. A colaborat de-a lungul timpului cu mai multe instituţii de presă printre care Ziua, România Liberă, Europa FM, Radio 21,Radio România, Mediafax, NewsIn, Realitatea TV. În 2011, anul în care a fondat publicaţia Timp Online, a primit distincţia "Jurnalistul bunei guvernări", decernat de Asociaţia pentru o Românie Curată pentru investigaţia care a dus la demisia unui ministru din Guvernul României.
Cristiana Sabău

Google Ads-sub articol

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Toate comentariile vor fi moderate (aprobate manual).

Vă rugăm să respectați următoarele reguli:

  • 1. Să vă referiți doar la articolul la care postați comentariul.
  • 2. Folosiți un limbaj civilizat, fără injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
  • 3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, dacă acestea nu au legatură cu textul.
  • 4. Autorul articolului poate fi criticat pentru eventuale greșeli, incoerență, lipsă de documentare etc.
  • 5. Numele folosit să nu fie nume de personalități ale vieții publice sau parodieri ale acestora.
Nerespectarea regulilor menționate mai sus va duce la ștergerea comentariilor, fără avertisment și fără explicații.