Alexandru Toniuc: Autostrada care ne îngroapă. Bistriţa are cel mai mult de pierdut (I)

”Proiectata autostradă Iaşi - Tg. Mureş este o catastrofă pentru nordul ţării şi în mod special pentru Bistriţa şi pentru judeţ, care vor rămâne pentru zeci de ani izolate într-o insulă a subdezvoltării. “Meritul” pentru perspectiva de a nu depăşi statutul de oraş prăfuit de provincie le aparţine în exclusivitate politicienilor”.

Autostrada Iaşi – Târgu Mureş, o catastrofă pentru nordul ţării

Proiectata autostradă Iaşi – Târgu Mureş, pentru care România cere în aceste zile finanţare din fondurile structurale ale Uniunii Europene este o catastrofă pentru întregul nord al ţării şi în mod special pentru Bistriţa şi pentru judeţul Bistriţa-Năsăud, care vor rămâne pentru zeci de ani izolate într-o insulă a subdezvoltării. Sprijinită puternic de politicienii din judeţul Iaşi, autostrada va lăsa Bistriţa în afara reţelelor principale de transport şi fără nicio perspectivă de dezvoltare.

Astfel, traseul inclus în momentul acesta în Master planul de transport pe termen scurt, mediu şi lung va lega Iaşiul de Târgu Mureş prin Târgu Neamţ – Poiana Largului, Tulgheş, Ditrău, Sovata. Distanţa totală de la Iaşi la Cluj pe traseul actualelor drumuri naţionale este de 418 kilometri. Distanţa de la Iaşi la Cluj prin Paşcani, Fălticeni, Gura Humorului, Vatra Dornei, Bistriţa, Dej este de 424 de kilometri. Pentru oricine aflat în tranzit de la est la vest este evident că diferenţa este nulă. Interesul ieşenilor de a fi legaţi la vestul Europei este la fel de bine servit de o autostradă a nordului care să lege Satu Mare de Botoşani trecând prin Baia Mare, Dej, Bistriţa, Vatra Dornei, Suceava. Din păcate, o asemenea variantă este anulată pentru următorii 50 de ani, fiind preferat un traseu care trece prin mijlocul nimicului şi care nu serveşte intereselor  de dezvoltare ale judeţelor Satu Mare, Maramureş, Bistriţa-Năsăud, Suceava şi Botoşani.

Împreună, cele cinci judeţe totalizează mai mult de 2.100.000 de locuitori, adică peste 10% din totalul populaţiei României. O autostradă care să le lege ar însemna o şansă pentru dezvoltarea durabilă a întregii regiuni în condiţiile în care în prezent fluxurile de investiţii urmăresc infrastructura de transport. Dimpotrivă, în lipsa infrastructurii adecvate nu vom avea nici investiţii străine, nici locuri de muncă, nici turism, nici calitate a vieţii. Din păcate, liderii celor cinci judete nu sunt în stare să conceapă o strategie comună nefiind capabili de iniţiatiăa pentru promovarea propriilor interese. După ani de zile în care au fost obişnuiţi să asculte directivele de la centru, acum aspiră cel mult să graviteze în jurul centrelor regionale Cluj şi Iaşi, care în fapt îşi văd foarte bine de interesele lor fără să le pese defel de bunăstarea sateliţilor.

Legătura est-vest din nordul ţării s-a conturat de-a lungul timpului în mod natural, urmând formele de relief, prin judeţul nostru. Aşa a ajuns Bistriţa Poarta Transilvaniei, un punct important de legătură între Transilvania şi Moldova. Judeţul Bistriţa-Năsăud este aproximativ la jumătatea drumului între graniţele de Vest şi Est ale României. De-a lungul întregului traseu de la Satu Mare la Suceava şi Botoşani s-au dezvoltat aşezări populate care au cunoscut în trecut perioade de înflorire economică. O simplă comparaţie între oraşele Bistriţa şi Năsăud este suficientă ca să înţelegem importanţa poziţiei pe drumul principal de tranzit est-vest.

În noul context politic şi economic, o autostradă care să lege Satu Mare de Botoşani trecând prin Bistriţa ar avea o importanţă europeană. Este de ajuns să privim harta ca să realizăm că Bistriţa este aproximativ la jumătatea distanţei dintre centrul Europei (Munchen) şi extremitatea estică a Ucrainei – stat asociat în prezent Uniunii Europene (Donetsk). De la Munchen până la Satu Mare se poate ajunge mergând aproape în linie dreaptă pe autostrăzile europene. La est, după Botoşani urmează tot în linie dreaptă Bălţi, al doilea oraş ca mărime al Republicii Moldova, şi apoi spaţiul uriaş al Ucrainei a cărei populaţie încet se întoarce spre Vest, cu o succesiune de oraşe la un million de locuitori. Orice tranzit între centrul Europei şi Europa de Est până în Donbas s-ar fi desfăşurat prin Bistriţa şi, mai mult decât atât, datorita distanţelor, Bistriţa ar fi devenit un punct de oprire aproape obligatoriu. Era şansa noastră, a bistriţenilor,  de a capitaliza poziţia geografică pe care o avem, oportunităţile actuale de finanţare externă şi perspectiva europeană a Modovei şi Ucrainei, atrăgând fluxurile de transport prin vecinătatea Bistriţei, în folosul nostru pe termen lung.

Este de la sine înţeles că prin traseul stabilit pentru autostrada Iaşi – Târgu Mureş, toate oportunităţile amintite mai sus vor fi anulate pentru zeci de ani. Mai mult decât atât, nu e vorba doar de o amânare, ci de o posibilă compromitere defintivă a perspectivelor unei autostrăzi a nordului. Se intenţionează acum că viitoarea reţeau de autostrăzi a României să fie dezvoltată preponderent radial şi centrele urbane din Nord-Vest şi Nord-Est să fie legate ulterior cu Bucureştiul. Astfel, Satu Mare şi Baia Mare vor fi legate cu Clujul şi apoi prin Alba Iulia şi Sibiu-Braşov cu capitala. La fel, Botoşaniul şi Suceava vor avea o autostradă spre Bucureşti prin Bacău. Tranzitul major Vest–Est de la Satu Mare la Suceava, Botoşani, Bălţi, va fi  cu totul anulat, legăturile rutiere între centrul şi estul Europei  urmând să se desfăşoare fie mai la sud, pe ruta Oradea-Cluj-Târgu-Mureş-Iaşi, fie mai la nord, prin Slovacia. Rămânând cu totul izolată, Bistriţa va intra într-un declin pe termen lung din care, foarte probabil, n-o să-şi revină niciodată.

“Meritul” pentru perspectiva de a rămâne la statutul de oraş prăfuit de provincie în care nu se va întâmpla nimic semnificativ şi care, inevitabil, pe termen lung se va afunda definitiv în subdezvoltare le aparţine în exclusivitate politicienilor locali, din toate partidele. Dacă ieşenii au ştiut să facă din autostrada Iaşi – Târgu Mureş o prioritate, din părţile noastre nicio voce care să pretindă ca autostrada să treaca pe la noi nu s-a făcut auzită până acum. Nu în defavoarea cuiva, ci în interesul întregului nord al ţării şi în primul rând al Bistriţei, care are cel mai mult de pierdut în scenariul care se prefigurează.

Miza adevărată a autostrăzii nordului este traficul est-vest. Politicienii din Iaşi au înţeles acest lucru pentru că nu-i interesează în aceeaşi măsură o autostradă spre Bucureşti. Iaşiul va fi oricum legat pe autostradă la tranzitul est-vest indiferent pe unde va trece autostrada între Târgu Neamţ şi Cluj. Între cele doua variante: 125 de kilometri prin mijlocul nimicului sau o autostradă care să deservească Fălticeni, Suceava, Gura Humorului, Vatra Dornei, Bistriţa, Dej la care se adaugă populata zonă a Dornelor şi Valea Bârgăului niciun om raţional n-ar avea mult de stat pe gânduri. Asupra intereselor care au condus la prioritizarea variantei care ne aruncă înapoi în Evul Mediu şi a modului în care a fost ea promovată şi susţinută, voi reveni.

Când s-a pus problema construirii autostrăzii pe culoarul 4 de la Arad la Deva şi Sibiu, politicienii din Timiş nu au conceput să rămână în afara ei şi au făcut tot ceea ce a fost nevoie ca în final aceasta să fie trasată pe lângă Timiloara şi Lugoj deşi în felul acesta traseu autostrăzii a fost lungit substanţial. Legătura Iaşi-Cluj prin Bistriţa nu ar însemna nimic în plus ca lungime a traseului, aducând în schimb imense beneficii economice judeţului nostru. Din păcate, liderii noştri politici nu îşi pot imagina nimic mai mult decât statutul de grofşor şi singura lor strategie e supravieţuirea întru propăşirea propriilor interese.

Consilier local Alexandru Toniuc, preşedinte PER Bistriţa-Năsăud

Eugen Gheorghe

Eugen Gheorghe

A absolvit Facultatea de Litere, Secția Română-Engleză, a Universității București. A debutat în presă în 1996 la publicația Steaua Sport Magazin. A lucrat, de-a lungul timpului, la ziarul ProSport, postul de radio Europa FM, agenția de presă Mediafax, dar și la clubul de fotbal Gloria Bistrița, unde a fost purtător de cuvânt. Din 2011 scrie la Timp Online.
Eugen Gheorghe

Google Ads

Comentarii

  1. ce?

    o eventuala autostrada ce va trece prin bistrita va trece printr-o padure de unde trebuie sa dispara vreo …. 452378930 de copaci!!!!! cum va pregatiti voi pentru o „depopulare de asa masa”?

    (-1)
  2. se zice poftim

    Multi idioti sunt pe lumea asta. Chibiti care nu inteleg nimic, comentatori de ocazie sau de profesia, din spatele unei halbe de prostie ingurgitata si regurgitata sub forma de comentarii prostesti.

    (0)
    • @educatul poftiti va rog!

      comentariul MEU MI-L ASUM si-l consider foarte pertinent in contextul in care UN ECOLOGIST analizeaza o eventuala autostrada prin bistrita stiind ca acestia sunt foarte REZERVATI SI RECALCITRANTI cand e vorba de investit in astfel de lucrari!!! in comentariu este si o intrebare, cum se pregatesc pentru asa ceva!! oare au trimis faxuri cu sos-uri la greanpeace???? degeaba esti ecologistul nr 1!!!!!

      (0)
  3. Alexandru Marian Toniuc

    @ce
    Nu va ganditi ca o eventuala autostrada in zona Bistritei va trece prin padurea Codrisor. Asa ceva este exclus 🙂 Pe de alta parte traseul autostrazii Iasi-Targu Mures trece prin rezervatia Defileul Muresului.
    Iata ce se spunea acum un an:
    „Este o autostrada care costa extraordinar de mult si nu s-au aprobat indicatorii tehnico-economici. Este foarte scumpa, nu neaparat in sensul kilometrului de drum, ci ce presupune ea. Trece prin situl Natura 2000, care presupune o serie de protejari, o serie de constructii speciale. Costa aproape 30 de milioane de euro pe kilometru. Intrebarea este: isi permite Romania?”, a afirmat Narcis Neaga.
    Acum insa s-au cerut oficial bani.

    (0)
  4. Victor Perdevara

    Uitandu-ma prin vecini am observat cateva aspecte pe care vreau sa le adaug la cele scrise de domnul Toniuc. Regiunile si orasele aflate cumva departe de centru, sa zicem la periferie, sufera de o oarecare izolare. Regiunile Jura, si Lorraine din estul Franta arata deprimant daca te plimbi cu velo-martoaga pe coclauri. Sate depopulate, o rata a somajului care urca spre 30 la suta, populatia se muta incetul cu incetul spre orasele mai mari (Nancy, Strasbourg, Metz, Luxembourg,Geneva). Bistrita s-a dezvoltat haotic si vad de la distanta ca nu si-a schimbat directia. Orasele Cluj si Mures inteleg mai bine ce inseamna dezvoltare durabila, viziune pe termen scurt si lung, investie in tineret si cultura. Gravitatia asta pe langa orasele mari duce intr-un final la sindromul de cartiere sau orase dormitor. Dupa ora 21 se inchid birturile, tavernele si lenea-i la caldura. Am vazut-o asta pe langa Atena (acolo aproape intreaga populatie a Greciei e adunata pe cativa metri patrati), Luxembourg (e suficient sa privesti masinile cu numere de Franta si Belgia ce stau blocate pe sensul de intrare). In sfarsit, pentru o vreme am locuit in orasul polonez Wroclaw ( peste doi ani o sa fie capitala culturala europeana) si pentru cateva zile am fost prin regiune. Intr-un sat dormitor, unde intreaga populatie lucreaza in Wroclaw, am fost cazati la hostelul din sat (arata mai bine ca hotel Codrisor, Coroana de Aur sau ce sa mai vorbim de hotel Bistrita) si activitatile au avut loc la centrul de tineret din sat. Povestea-i lunga. Concluzia e alta, Bistrita sa inceapa mai degraba sa-si formeze un spirit civic si o comunitate activa. Se vede din avion ca o sa devina un azil de batrani ca intreg sudul insulei Cipru.

    (0)
  5. walter born

    Greu se ma abtin de o parere. Nu imi place idea se aud de un partid care se vrea se fie verde se aud ca ne trebuie mai multe autostrazi si mai ales direct la noi. Nu doresc se va nicio autostrada nici aproape de Bistrita si nici prin munti caliman si nici mai in sud pentru ca nici acollo nu este „mijloc nimicului” pentru ca exact acest „mijloc nimicului” poate este ceva natura ramas intact.
    Mai departe totusi trebuie se deschidem ochi si foarte probabil peste 25 ani acest trafic individual rutier ori numai exista ori va arata complet altfel.
    Si, inainte de toate un partid care vrea se fie verde trebuia mai ales se aiba o viziune care sa se concentreze pe dezvoltarea transportului public.
    Mai departe, asi moderniza drastic caile ferate astfel se devine atractiv se fue folosit.
    Romania nu are de nevoie mii de km autostrazi care distrug sistematic peisajul si natura. Eu, verde fiind, nu m-asi exprima in tematica asta de cit in mod foarte critic si puneam acent pe transportul public, lasand dezvoltarea economiei tarii celor care se pricep mai bine, adica mediul privat. Faceti autostrazi private si reglementati cei care le fac asa de dur incat se fie natura ocrotita la maxim, astfel taxe de folosire autostrazilor se fie mari si trafic impins spre transport comun. Singura varianta pentru supravetuirea omului pe pamant este se ne limitam mobilitatea si se limitam distrugerea naturii, nu se eficientizam distrugerea ei prin fascilitare de acesare. Imi pare rau Alexandru, nu sunt deloc deacord 🙂

    (-1)
    • Alexandru Marian Toniuc

      Ai perfecta dreptate Walter. Eu deplang de 20 de ani distrugerea sistematica a cailor ferate. Pot sa spun ca am crescut cu ele in familie. Daca optiunea ar fi intre transport public pe calea ferata modernizata si autostrazi sigur ca as imbratisa-o pe prima. Nu este insa vorba de asa ceva. Pentru autostrada Iasi – Tg.Mures care nu trece pe la noi s-au cerut deja 7,5 miliarde de Euro Comisiei Europene. Si prin Iasi si prin Targu-Mures se vor intersecta cel putin doua autostrazi in timp ce Bistrita e pe o linie secundara de cale ferata pe care in curand nu va mai trece niciun tren. In zilele noastre caile de comunicatie moderne aduc dezvoltare. Sigur ca nu imi doresc sa treaca prin centrul orasului dar, la cum arata acum planurile ministerului transportului, Bistrita o sa fie o zona in care natura ar putea sa prospere nestingherita ca la Cernobal. A….am uitat, din pacate taie Frasinul tot pentru Schweighofer ca sa poata vana niste baieti destepti in Africa 🙁

      (0)
    • walter born

      Nu sintem morti aici si nici nu sintem uitati sau izolati pe o insula.
      Totusi avem strazi cit de cit bune si din 1995 pana acum s-a scurtat drumul spre Cluj cu o ora si spre Botosani nu ne mai trebuie se fie frica se infundam masina intro groapa. Maramures este si va fi intodeune la margine, oricite autostrazi vei construi.
      Primul si cea mai importanta sarcina este se fie ingropat nepotism si clientelism din politica si pe urma o se ramane si se ajunga si bani pentru o infrastructura si la Bistrita. Deocamdata avem doar promisiuni din partea PNL si o se verificam peste citiva ani rezultatele.
      Pentru mine ar fi fost suficient o centura adevarata a Bistritei (chiar si cea favorizata de primar) in loc de Wonderland si eventual si un aeroport regional plus un sistem public de transport feroviar functional si modern local si regional. De acea nici nu vad negativ ideile de tramvai sau autobuselor electrice locale care au fost in discutie. Doar se fie finantabil, fezabil si util.

      (0)
    • sorin

      Maramuresul nu va ramane la margine deoarece orasele Satu Mare ,Baia Mare si Zalau urmeaza sa se lege de autostrada Transilvania printr-un drum expres, iar de Ungaria la fel printr-un drum expres Satu Mare- Petea-Nyrehaza. Nici Bistrita nu o vad izolata precum d-l Toniuc. Are legaturi bune (drumuri modernizate) cu Tg Mures, Cluj si Baia Mare. Si sa fim seriosi, tot judetul BN are vreo 360000 locuitori.

      (0)
  6. anghel stanescu

    Rusine Ioan Oltean ! Meritul de a exclude Bistrita din zona autostrazii ii revine lui Ioan Oltean, cel care a facut Bistrita „celebra” in lumea politicii romanesti, care s-a luptat ca autostrada sa nu treaca pe la noi si de a izola Bistrita pentru urmatorii 100 de ani.

    (0)
  7. Balan Marius

    Dati-le naibii de autostrazi. In toata Europa populatia de ursi bruni de ciute, cerbi, mistreti a scazut drastic tocmai din cauza aceasta. Sa nu uitam de gardurile de protectie de pe ambele sensuri pe mii de kilometri, si cu putinele locuri amenajate pt. trecerea animalelor pe sub autostrazi. Astfel migratia naturala si necesara a animalelor salbatice are de suferit. Lucrul cel mai bun pt. ROMANIA sunt acele sosele in regim de semiautostrada , cu costuri la jumatate. Nu uitati de indemnul PRINTULUI CHARLES al UK , si acelor de la BBC care ne spun cat de fascinanta este aceasta tara, si ne roaga sa nu repetam greselile EUROPEI in materie de drumuri, betoane si copaci aliniati precum soldatii.

    (0)
  8. Balan Marius

    Domnule WALTER; ma bucur ca aveti o viziune ECO, si de fiecare data transmiteti lucruri interesante si corecte. Viata lunga cu sanatate !!! Ma grabesc si va transmit si SARBATORI FERICITE , intregii familii !!!

    (0)
  9. raul adrian

    dl. Toniuc , l?? ce aveti cu ea ? sau ce v-a facut ?? lasati-o in mama ei de autostrada. ce va tot legati de ea ?? ca acum ce e prea mult strica.

    (0)
  10. adi

    Documentati-va putin la ce s-a intamplat cu orasele americane care au fost ocolite de sistemul national de autostrazi. Va spun eu pana cautati: au disparut de pe harta si asta intr-un timp foarte scurt, nu 100 de ani. Asa o sa ajunga si Bistrita pentru ca doar asta o mai tine in viata: tranzitul spre estul europei. Oricum daca se aproba finantarea, scapa cine poate…

    (0)
    • raul adrian

      hai dl. Adi ca nu cred . Bistrita e aici de sute de ani si va fi in continuare. pai uita-te la ce face Cretu acum in zilele noastre cu acest oras…… si nu a disparut inca . fii linistit , si daca se va intimpla ceva ,,rau,, eu voi fi cel ce va stinge lumina. cu siguranta .

      (0)
  11. CARCOTASUL

    Drumurile noastre toate …
    Din pacate domnul Toniuc, are dreptate…. dezvoltarea in perspectiva a unui oras trebuie sa satisfaca niste cerinte rezultate din nevoile oamenilor…
    Daca ne uitam in trecut, acum 400-500 de ani si facem o comparatie intre Bistrita -Sibiu-Brasov ….Sibiul era ca un sat fata de celelalte doua, care erau aproape egale …
    Principalul factor care asigura dezvoltarea de perspectiva sunt retelele comerciale, deci retelele de transport indiferent care ( maritim, fluvial, pe sosea, cale ferata, aer…).
    Daca Bistrita nu este nod feroviar, si nu va fi un nod rutier …singura speranta va fi cel aerian …care nu poate fi sustenabil din punct de vedere financiar..
    Sa amintim ca majoritatea copiilor din Bistrita dupa ce termina scolile raman acolo unde li se ofera locuri de munca … deci in orasele mari !
    In ce priveste poluarea generata din transporturi amintim ca peste 10-15 ani se va fabrica masina electrica de serie ….

    (0)
  12. Phoenix

    Perfect de acord cu dl. Toniuc. Totul trebuie facut cu gandire si echilibru. Fara exagerari. Bistrita nu poate trai in afara vietii economice. Ori dezvoltare fara infrastructura…. nu prea tine….
    Daca e sa fim doar o destinatie „exotica”, „departe de lumea dezlantuita”, atunci acest lucru trebuie agreat si strategia de dezvoltare axata pe un asemenea concept.

    (0)
  13. Labuche

    Eu cred ca d-nul Toniuc a vazut filmul „Cars” si a facut o analogie cu viitorul Bistritei fara autostrada..
    Canci, mai bine sa nu treaca autostrada pe la noi, nu vrem aglomeratie, noxe, etc.. Viitorul consta in turism ecologic, nu turism in viteza, gen uite un deal….. vrummm.. nu mai e dealul…. 130 km/h. Ce, pensiunile din MM sunt la autostrada? Si sunt pline ochi de straini.. Avem drumul asta bun care trece de la Est la Vest, e ok, sa mai facem si drumul spre Sangeorz, Ilve, si ala spre Dealul Stefanitei si gata, suntem buni… Important este sa readucem traditia la sate, sa reintroducem mancarea sanatioasa, restul vine de la sine, daca stii sa-ti faci reclama…

    (0)
  14. Crăciun Silivan

    Legea nr. 363/2006 privind aprobarea Planului de Amenajare a teritoriului național Secțiunea I-Rețele de transport la Anexa nr. 1 A. Rețeaua de căi rutiere 1.14. Petea*) – Satu Mare, Baia Mare, Miheșu Mare, Dej, Bistrița, Vatra-Dornei, Suceava;
    În PUG Bistrița adoptat prin HCL nr. 136/2013 a fost preluat traseul din PATR Nord-Vest care pe teritoriul administrativ al mun. Bistrița are traseul: nord Blăjenii de Sus – est Sigmir- vest Bistrița ( trece de dealul Cetății prin tunel ) vest Unirea – Livezile.
    Cine are prin legislație obligația îndeplinirii acestor prevederi ???
    Oare dacă se stăruia unde ne situam acum ???

    (0)

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Toate comentariile vor fi moderate (aprobate manual).

Vă rugăm să respectați următoarele reguli:

  • 1. Să vă referiți doar la articolul la care postați comentariul.
  • 2. Folosiți un limbaj civilizat, fără injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
  • 3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, dacă acestea nu au legatură cu textul.
  • 4. Autorul articolului poate fi criticat pentru eventuale greșeli, incoerență, lipsă de documentare etc.
  • 5. Numele folosit să nu fie nume de personalități ale vieții publice sau parodieri ale acestora.
Nerespectarea regulilor menționate mai sus va duce la ștergerea comentariilor, fără avertisment și fără explicații.