Politică

Alexandru Toniuc: Avem un referendum. Ce facem cu el? Se impune redeschiderea dialogului

”În majoritate, cei care s-au prezentat la referendum sunt persoane active din punct de vedere politic şi că au votat corespunzător opţiunii politice generale, acordând încredere liderilor politici locali fără să aibă neapărat o opţiune personală sau un interes particular în privinţa traseului variantei ocolitoare”.

”Concluziile asupra rezultatelor referendumului din 29 septembrie pot  fi trase analizând rezultatele extreme.

Dacă nu ne referim la extreme observăm că votul bistriţenilor a fost unul preponderent politic. Din punctul de vedere al participării se observă că procentul se suprapune aproape perfect peste nivelul de încredere al partidelor în conformitate cu datele ultimelor sondaje de opinie. Apoi, rezultatele înregistrate în 40 de secţii de votare sunt aproape de raportul 65/35 nivel la care se situează în prezent opţiunile pentru putere şi opoziţie. Este deci îndreptăţită presupunerea că, în majoritate, cei care s-au prezentat la referendum sunt persoane active din punct de vedere politic şi că au votat corespunzător opţiunii politice generale, acordând încredere liderilor politici locali fără să aibă neapărat o opţiune personală sau un interes particular în privinţa traseului variantei ocolitoare.

O a doua observaţie ar fi aceea că, aşezând rezultatele referendumului pe harta Bistriţei, există un gradient clar de la opţiunea NU care domină centrul oraşului cu dealul Codrişor în mijloc, înspre DA al cărui procent creşte spre periferii. Procentele maxime pentru NU s-au înregistrat în cele două secţii la care au votat cetăţenii care locuiesc peste râul Bistriţa. Urmează apoi cele patru secţii la care au votat cetăţenii din zona centrală a oraşului, în contact practic cu dealul Codrişor. Cele şase secţii de votare în care opţiunea pentru DA a înregistrat cele mai mari procente sunt cartierele: Unirea, Viişoara (cu câte două secţii de votare) şi Ghinda, pe primele cinci locuri; după care urmează zona situată în jurul Drumului Cetăţii (actualul drum de centură). În secţiile de votare în care s-au înregistrat cele mai mari procente într-un sens sau în celălalt, (excepţie Ghinda), s-au înregistrat şi cele mai ridicate procentaje privind participarea la vot. Este clar că în secţiile de votare unde s-au înregistrat rezultatele extreme, a existat un interes specific din partea cetăţenilor.

Referindu-ne la aceste secţii de votare, este evident, credem noi, că acolo unde s-a votat majoritar DA, cetăţenii au avut în vedere prima parte a întrebării “sunteţi de acord cu construcţia în municipiul Bistriţa, din fonduri europene, a variantei ocolitoare Bistriţa Sud”. Problema pe care cetăţenii doreau sa o rezolve fiind, cu certitudine, aceea de a scăpa de traficul de tranzit care îi afectează în mod direct.

Cetăţenii care au votat NU, este de asemenea evident că s-au raportat la partea a doua a întrebării, respingând traseul propus „DN 17 – Parc Industrial Bistriţa Sud – Dealul Cighir – Dealul Codrişor – Complex Wonderland – DN 17” .

O primă concluzie care se impune este aceea că cele două opţiuni nu pot fi comparate. Atât pentru cetăţenii din Unirea şi Viişoara cât şi pentru cei de pe traseul actualei centuri fiindu-le absolut indiferent pe unde va trece o viitoare centură ocolitoare atâta timp cât va muta traficul auto de sub ferestrele lor. Este la fel de absurd să pretindem că plantarea picioarelor viaductelor în grădinile oamenilor care locuiesc în zona străzii Ghinzii ar fi dorinţa cetăţenilor de pe strada Viilor, după cum este absurd să ne imaginam că cei care au votat NU se opun ideii de a avea o variantă ocolitoare, nouă, construită din fonduri europene.

O a doua concluzie pe care dorim să o tragem este aceea că opţiunile extreme pentru DA şi NU nu pot fi opuse. Nu este nici normal nici democratic să opunem opiniei cetăţeanului de pe Ion Vidu (să zicem) care nu vrea ca să-i treacă o viitoare centură prin fundul grădinii, părerea cetăţeanului dintr-unul din cartierele Bistriţei sau din zona actualei centuri. La fel de anormal ar fi ca sa decidă locuitorii din centrul Bistriţei cum să fie utilizată păşunea de la Slătiniţa sau Viişoara sau unde să fie amplasate locuinţele de necesitate fără să ţină cont de părerea cetăţenilor din zonele respective. Nu este nici o soluţie democratică pentru că, împingând lucrurile la extrem, la o adică, bistriţenii nemulţumiţi de traseul propus ar putea să solicite organizarea unui referendum pentru ieşirea din indiviziunea administrativă.

O a treia concluzie este aceea că, dacă s-a urmărit ca prin referendum să se verifice în ce măsură există susţinere din partea populaţiei asupra traseului propus pentru varianta ocolitoare, atunci singura concluzie care se poate trage este că NU există acest suport. În toată zona centrală afectată opţiunea majoritară a fost de respingere a traseului propus în pofida “bonusului” promis de milioane de euro europeni. Reiese clar, analizând rezultatele referendumului, că respingerea traseului variantei ocolitoare în zona Dealul Codrişor nu se datorează agitaţiei create în jurul subiectului de nişte grupuri minoritare izolate ci este expresia majoritară a opiniei bistriţenilor direct interesaţi.

Suntem în momentul de faţă în situaţia în care avem un referendum. Ce facem cu el? Nimeni nu contestă necesitatea unei variante ocolitoare. Referendumul nu era necesar pentru impunerea unei anumite soluţii tehnice. În măsura în care s-a dorit cu adevărat să se afle opţiunea cetăţenilor, singura consultare care se impunea era cea în privinţa traseului variantei ocolitoare şi singurul segment relevant era acela al cetăţenilor care locuiesc în proximitatea traseului propus. Valoarea referendumului, unica, în opinia noastră, este aceea că a clarificat la modul tranşant care este poziţia majoritară a cetăţenilor care locuiesc în zona de sud a municipiului, în proximitatea dealului şi pădurii Codrişor, faţă de traseul variantei ocolitoare.

Într-o perioadă a tuturor opţiunilor şi posibilităţilor tehnice nu credem în varianta soluţiei unice după cum nu credem că o soluţie bună trebuie impusă cu forţa. Având în vedere rezultatele referendumului local credem că se impune redeschiderea dialogului în vederea găsirii unei soluţii acceptabile pentru toţi cetăţenii Bistriţei chiar dacă pentru asta va fi nevoie de alocarea unor resurse suplimentare pentru o noua analiză tehnică şi economică.

Partidul Ecologist Român Filiala Bistriţa-Năsăud, preşedinte Alexandru Toniuc

2 comentarii

  • Interesantă analiză! Dacă concluziile trase cu privire la referendum nu sunt analizate şi discutate într-o şedinţă deschisă publicului şi celor interesaţi, atunci vă spun drept că banii au fost cheltuiţi degeaba. Ar trebui să învăţăm ceva din acest act de democraţie şi nu să-l pitim după uşă spre uitare.

  • O alta aberatie a primarului.Cheltuieli de 180 000 lei pentru referendum pentru o concluzie tampita marca Cretu.USL trezestete pana nu e prea tarziu!!Vad ca folositi aceleasi metode de presiune ca si PDL.

Apasă aici ca să comentezi

Reguli pentru comentarii. Click aici.