Timp de gândire

Spectacolul grandios al ipocriziei

În general, toată lumea are câte un motiv cât de mic să fie nefericită. Cei frumoşi nu sunt admiraţi destul, cei bogaţi nu au îndeajuns, cei graşi au prea multe kilograme, cei urâţi sunt marginalizaţi, cei îndrăgostiţi nu sunt iubiţi îndeajuns, cei săraci sunt nemulţumiţi, cei bolnavi sunt chinuiţi de durere şi aş putea continua cu exemple la nesfârşit. Nu şi în mediul online, respectiv pe Facebook, unde spectacolul ipocriziei este unul grandios. Toţi sunt ultra, mega fericiţi.

Nu o să înţeleg niciodată care este legătura între starea de fericire şi nevoia de afişare a ei pe wall-ul de pe Facebook. Eu cred că un om fericit – dacă există aşa ceva – e unul care îşi trăieşte pur şi simplu starea şi nu are nevoie de nicio confirmare din partea cuiva care să-i dea like şi să-i spună: „da, eşti fericit!”. Dimpotrivă. În opinia mea, mai degrabă nefericiţii au nevoie de suport şi de „aprecieri”, însă, din păcate pentru ei, acestea sunt false. Să dai like a devenit un automatism. E ca şi cum ai închide uşa sau geamul să nu fie curent. Adică, până la urmă, dacă tot ai deschis-o, de ce să nu o închizi?

Este mai mult decât evident că a apărut o nouă categorie de oameni, a celor care „trăiesc” în mediul virtual şi care, în marea lor majoritate, sunt nefericiţi chiar dacă nu sunt conştienţi de asta. Până la urmă, atunci când poate salva aparenţele fiecare om acţionează cu toate pânzele sus. Fiecare arată ce vrea să arate şi nu cine este cu adevărat, iar Facebook a devenit un spaţiu virtual al minciunii care creează totodată multă amărăciune şi frustrare dacă nu ai suficientă minte să înţelegi că lucrurile nu sunt ceea ce par.

Mai ales în zilele acestea de sărbătoare, când lumea e liberă şi se cam plictiseşte, din Facebook curge lapte şi miere. Toţi nu mai pot de fericire, unii pentru cum le-au ieşit cozonacii, alţii pentru că au cele mai spectaculoase ouă vopsite, alţii pentru ţinuta de Paşti, pentru curtea cu trei flori, pentru copacul înverzit etc. Se dau like-uri într-o veselie, se stârnesc invidii, se poartă discuţii aprinse pe tema roşului mult prea aprins al ouălor, a culorii părului, a înălţimii tocului. Deşi fac paradă de orice, aceşti „activi” de pe Facebook au, de regulă, un singur prieten adevărat: telefonul pe care-l butonează la nesfârşit şi căruia îi acordă toată atenţia. Din cauza lui, care-i ţine mereu ocupaţi şi la masă, şi pe stradă, şi la biserică, uită să privească în jur, să trăiască, să se bucure de ceea ce au fără să mai facă vreo comparaţie cu ce au alţii sau ce sunt alţii. Tot din cauza lui, nu au niciun prieten adevărat care să le spună cât de mult greşesc trăind cu iluzii şi alimentându-şi amărăciunea cu ele.

Să te uiţi prin gaura cheii să vezi ce fac alţii e demodat. Acum, graţie Facebook, te uiţi pe fereastra sau pe uşa larg deschisă la tot ce-ţi arată ceilalţi şi cazi în capcana minciunii. Îţi spui, probabil, „Uite cât de fericiţi sunt, ce de musafiri au, ce curte, ce casă, ce maşină, în timp ce eu stau singur. Sunt un nefericit!”. Aşa devine Facebook o sursă de amărăciune, de tristeţe generată în mod gratuit de minciunile altora. Cât de fericit poţi fi când ai în minte o singură dorinţă: să te fotografiezi, să postezi şi să aştepţi like-uri de confirmare? Adevărul nu are nevoie să fie confirmat, minciunile, da!  Zilele acestea am mai depistat o categorie de „activi” pe Facebook: religioşii, evlavioşii care îi ceartă pe restul pentru că nu merg la biserică, probabil chiar în timp ce se află chiar în biserică. Altă categorie de mega ipocriţi care fac paradă cu religia lor şi cu falsele lor trăiri fiindcă, dacă ar trăi cu adevărat ceea ce scriu, nu i-ar preocupa ce fac alţii. Până la urmă, dacă ar fi citit şi ei cu adevărat Biblia din care tot copiază citate, ar fi aflat că Dumnezeu a lăsat liberul arbitru şi că fiecare e responsabil de ce face cu viaţa lui. Întrucât a respectat liberul arbitru, Dumnezeu a privit, fără să acţioneze sau să certe, cum fiul risipitor mânca lături din troaca porcilor până şi-a dat seama că, în casa părintelui său găseşte un festin. Subliniez: şi-a dat seama singur!

Fireşte că internetul este un instrument extraordinar de comunicare care ne permite să nu pierdem legătura cu oameni aflaţi departe, care ne ajută să fim informaţi mai uşor, să ştim lucruri folositoare care ne oferă multe oportunităţi, dar, în acelaşi timp, este şi o capcană în care putem cădea foarte uşor, păcăliţi de aparenţe. Istoria mea personală mi-a demonstrat că oamenii care sunt ocupaţi să arate diverse lucruri despre ei – toate grozave – nu fac decât să tragă o cortină peste nefericirea lor. Depinde de fiecare dintre noi dacă realizăm că asistăm la o piesă de teatru sau credem că trăim o realitate.

În facultate, la Teoria literaturii, profesorul Ion Vlad ne dădea ca exemplu de „catharsis” (purificare a spiritului cu ajutorul artei prin participare intensă la fenomenul artistic) o piesă de teatru jucată, în comunism, la ţară, într-un cămin cultural. Un spectator a crezut atât de mult că e real ceea ce vede pe scenă încât, atunci când o actriţă a luat cupa cu otravă – neştiind ce e în ea – omul a sărit de pe scaun şi a ţipat: „Nu bea, tu! Nu bea!”. Femeia a trebuit să continue să joace, a băut aşa zisa cupă şi s-a prăbuşit. Supărat, omul şi-a aruncat pălăria de podea şi a ieşit din sală ţipând: „Ţi-am zis eu să nu bei! Aşa-ţi trebuie! Nu mai am ce-ţi face!”.

Acum, multe piese se joacă pe wall şi vor continua. Depinde de fiecare dintre noi cât credem din ele.

Cristiana Sabău

13 comentarii

  • Parțial iti dau dreptate. Presa scrisă într-o mica măsura, e drept, e tot un fel de facebook. Faptul ca vrei sa împărtășești cu alții anumite momente, nu e ipocrizie, atâta timp cat e exact ce se vede! Aici e problema!
    Cu respect!

  • si de Pasti sunteti suparata?………Pastile este prin excelenta sarbatoarea bucuriei…….si apoi fiecare e liber sa posteze ce vrea…..daca vrei privesti,daca nu ,nu……..e tot liberul arbitru……..de ce nu vorbiti si despre lucrurile pozitive pe care le aduce Facebookul…..informatia care ajunge la noi….din aceasta privinta pentru ziarele online Facebookul este o mină de aur……multe subiecte le puteti culege de pe Facebook……..apoi prin Facebook oameni va pot citi mai usor….iar daca unii se bucura si vor sa arate si altora bucuria lor trebuie sa fie neaparati ipocriti?ei ne chema la comuniune in mediul online sa ne bucuram impreuna……un alt mare atu al Facebookului e faptul ca poti lua legatura si vorbi cu oameni mari,ziaristi,scriitori etc……de exemplu eu da ca nu ar fi fost Facebookul nu aveam sansa sa ma bucur de prietenia lui Florin Iaru…..sau Stelian Tanase……….si multi alti………

  • eu in locul dumneavoastra as fi criticat pornografia care mai scapa pe facebook prin unele filtre…..ea influenteaza in mod negativ cresterea sanatoasa a tinerelor vlastare………….astazi toti copiii au cont pe Facebook de la 7 ani….mai vezi cu mirare ca un baietas de de 8 ani da like la un articol din Can Can in care apar fotografii cu gagici ce isi expun ”podoabele” la vedere……si apoi bietul copil nu mai are somn…..

  • sau poti sa il vezi pe scriitorul Alexandru Petria din Beclean care de Pasti posteaza pe contul sau fotografii cu o doamna in calduri care isi arata chilotii si apoi te invita la o cafea…..eu pe astia i-as critica si nu pe bietii oameni care si-au fotografiat masa de Pasti cu oua rosii si cozonaci……….

  • dar primarului din Sangeorz-Bai stiti de ce Facebookul i-a desfiintat contul?…..a postat la un moment dat o fotografie cu o ”mândreţe” de organ sexual masculin……cum de s-a intamplat asta numai domnul primar ne poate spune….sunt unii care au apucat inainte de a-i fi inchis contul. sa fotografieze ”minunea barbateasca”…..”fudulia fuduliilor” ……..

  • Acest site de socializare, daca nu e folosit „cum trebuie” devine un gen de prostitutie virtuala. Aparent, ai libertatea sa postezi ce vrei, insa spuneti-mi cati dintre utilizatori au curajul sa isi posteze parerea oprobie pe pagina cuiva sau a ceva care ii nemultumeste?! Probabil principalul motiv este ca prea putini sunt dispusi sa se expuna in acest spatiu si apoi sa fie improscati cu venin de altii care au alta parere, pe pagina proprie de pe acest site. (Din acelasi motiv cele mai multe comentarii la articolele din presa sunt semnate de… anonimi, dar in fond, nu cred ca e asa important cine comenteaza ci mesajul in sine. Omul e mai sincer asa.) De ex. pe pagina lui Basescu se scriu 99% mesaje de sustinere si admiratie. Antipatizantii lui scriu acelasi gen de mesaje pe paginile opozantilor lui Basescu. De ce nu este si buton de „don’t like”?!
    Cred ca fiecare mesaj sau poza pusa pe facebook are un dedesupt parsiv ce vine din acea vanitate care cere mereu sa fie alimentata.

  • Ma gandeam zilele acestea ca as putea sa ma laud cu cozonacii si painea mea facute intr-un cuptor adevarat,dar nu le-am pozat pt ca mi-a fost teama sa nu fiu comparata cu bunicuta ce scoate cozonacii din cuptor,undeva ,la tara,si toata lumea da like …si uite asa painea s-a mancat aburinda,cozonacii la fel…si n-a ramas poza in istoria facebook…am pierdut ceva?

  • Ceva nu se leaga aici…. si dumneavoastra faceti asa zise stiri din postarile pe facebook ale unor asa zise personaje politice locale….. alea numai stiri nu sunt. Oricum, mi se pare o mare prostie ca cineva sa isi posteze pe facebook cozonacii, mancarea, ouale, cafeaua, pranzul, intr-un cuvant, intreaga viata. Unde mai e intimitatea si sfintenia familiei? Mi- l imaginez pe Moromete pe facebook la cina …..sau postand poze din poiana lui iocan… hmmmm

  • Exista pe Fb pozibilitate se faci vizibil totul si se limitezi fiecare postare doar pentru cine vrei tu. Asa cum zice si „parere” devine util se pastrezi legatura cu cine vrei tu daca este folosit corect.
    Clar ca uni nu stiu cum se foloseasca si asa devine exact cea ce probabil nu este intentionat. Dar eu nu am am din astea printre legaturi FB si cind apare vreunul, este sters sau blocat.
    Pe de alta parte poate sa fie si un eficient uztensil pentru a promova lucruri profesionale cu impact bun pentru firme si de ce nu, si pentru media…

  • FB are cea mai buna strategie de marketing ce isi doreste un alt tip de consumerism (prin repetitie, like, copy/paste, distribuire) lumea „botanista” se infuenteaza reciproc si totodata „concureaza” salbatic fiecare cu fiecare pana la disperare! Trist….dar adevarat!

Apasă aici ca să comentezi

Reguli pentru comentarii. Click aici.

GA vertical

Carliont

KissFM

KISS FM

Titlu Articole Recente

Articole recente

Titlu Comentarii recente

Comentarii recente

CleverADS