„Povila de Bârgău”, „brânza în bărbânţă”, „laptele acru”, „pita cu crumpi” şi „plăcinta de la Runc”, atestate ca produse tradiţionale ecologice, le pot aduce bani frumoşi producătorilor locali dacă vor face demersurile să ateste aceste produse la nivel internaţional, a spus la Bistriţa Ionuţ Diaconeasa, consilierul ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
Potrivit acestuia, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale îi încurajează pe fermieri să facă toate demersurile pentru recunoaşterea internaţională a acestor produse întrucât, în ciuda potenţialului uriaş pe care îl are, România deţine acum doar patru produse certificate la nivel internaţional: Magiunul de Topoloveni, Salamul de Sibiu, Telemeaua de Ibăneşti şi Novac afumat din Ţara Bârsei.
„Potenţialul României este mult mai mare, avem produse de calitate recunoscute pe piaţa europeană. Procedura pentru a aplica la aceste scheme de calitate nu este complicată, i-aş spune mai degrabă complexă. Este de durată şi sunt ţiva paşi care trebuie urmaţi. Acesta e motivul pentru care am venit în Bistriţa-Năsăud să le explicăm tuturor potenţialilor beneficiari ce trebuie să facă. În prima fază trebuie să identificăm produsele care au potenţial de aplicare. Apoi trebuie să existe un grup de iniţiativă care să devină grup aplicant într-o formă de certificare juridică. Apoi îşi vor face un caiet de sarcini unde prezintă caracteristicile produsului. Apoi se depune documentaţia la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale unde stă timp de 60 de zile, apoi pleacă pe circuitul european, cum avem recent Caşcavalul de Săveni, care e depus acum la Comisia Europeană”, a explicat Diaconeasa.
Întrebat care ar fi beneficiile certificării internaţionale, el a răspuns: „Pe lângă protecţia denumirii şi a zonei din care provine, oferă mari oportunităţi de accesarea pieţelor externe atât în Uniunea Europeană, cât şi pe piaţa extracomunitară. Odată cu etichetarea lor cu una din denumirile: origine protejată, identitatea geografică protejată sau specialitate tradiţională garantată, practic acea etichetă certifică calitatea unui produs care provine din România. Eu le dau tuturor exemplul fenomenului Ibăneşti unde societatea a reuşit să certifice singurul produs românesc cu denumire de origine protejată. Acolo au avut anul trecut o cifră de afaceri de 7 milioane de euro, au 130 de angajaţi care lucrează în trei schimburi. Au contracte de desfacere cu toate supermarketurile din ţară şi, mai nou, şi cu ţări din UE şi pe piaţa extracomunitară, inclusiv în SUA. Aceasta se datorează etichetării produsului cu denumire de origine protejată. Ei colectează laptele de la peste 800 de asociaţii şi fermieri din trei comune – aşa şi-au definit ei arealul – Ibăneşti plus două comune alăturate. Specificitatea prodului lor e saramura naturală pe care o iau dintr-o fântână cu apă sărată”, a mai spus consilierul ministrului.
Potrivit acestuia, împreună cu Direcţia pentru Agricultură Bistriţa-Năsăud, reprezentanţii MADR au identificat în Bistriţa-Năsăud mai multe produse cu şanse de a fi certificate internaţional. Este vorba de brânză frământată Dealul Negru, lapte acru de oaie Dealul Negru, pita cu crumpi, dar şi plăcinta de la Runc despre care Timp Online a scris AICI. „Sunt produse pot deveni eticheta gastronomică a judeţului Bistriţa-Năsăud”, a spus Diaconeasa.
De altfel, toţi cei care au promovat aceste produse au fost invitaţi la întâlnirea de la sediul Direcţiei pentru Agricultură Bistriţa-Năsăud ca să afle cum pot ieşi cu ele în Europa şi în lume. Au particpat reprezentanţi ai Grupurilor de Acţiune Locală (GAL), de la Asociaţia Femeilor Întreprinzătoare Pro Familia, organizaţia care a promovat „Povila de Bârgău” şi „Pita cu cartofi”, Asociaţia Crescătorilor Montani de Ovine „Dealu Negru”şi ai Asociaţia „Produs în Bistriţa-Năsăud”.
Nu au lipsit nici primarii Anchidim Pavelea de la Runcu Salvei şi Sorin Hognogi de la Spermezeu, interesaţi să promoveze produse culinare locale.
„Povila de Bârgău”, un magiun 100% natural, fabricat la unitatea de producţie a Asociaţiei A.F.I. Profamilia a fost înscris în Registrul de atestare a produselor tradiţionale. Povila de Bârgău e făcut 100% din prune, fiert în cazan de cupru, precum celebra ţuică de Bistriţa-Năsăud, şi fără pic de zahăr.
„Multă lume face magiunul acesta acasă, dar ce vrem noi să facem este să-l promovăm şi să obţinem pentru el, dar şi pentru alte produse, aprobări pentru a fi recunoscute ca produse tradiţionale. Sunt, din păcate, o mulţime de produse tradiţionale româneşti de care nu a auzit prea multă lume. Cea mai de succes descoperire a noastră este Povila de Bârgău. Este un magiun din prune fără zahăr adăugat, făcută în ceaun din cupru, ceea ce îi dă un gust deosebit”, a spus Doina Monda, preşedina organizaţiei.
Plăcinta de la Runcu Salvei, un adevărat brand local, are formă de cozonac, dar e sărată şi se mănâncă mai degrabă ca aperitiv. Reţeta e menţionată în monografia comunei, însă, pentru a nu fi „furată”, Primăria Runcu Salvei a înregistrat-o la OSIM ca „produs local”.
Dl. Diaconeasa: ,,În primă fază trebuie să identificăm produsele…Apoi trebuie să existe un grup de inițiativă…Apoi îşi vor face un caiet de sarcini…Apoi se depune documentația la MADR…, apoi pleacă pe circuitul european…” Ş-apoi ne mirăm că la nivel de țară avem ,,doar patru produse certificate la nivel internațional…” Nu vi se pare că-s prea mulți…,,apoi”?…