Pomicultorii bistriţeni au învăţat de la olandezi cum să obţină recolte bogate din livezi moderne (FOTO)

Zece olandezi specializaţi în diverse domenii ce ţin de pomicultură au venit, joi, la Bistriţa să-i înveţe pe fermierii din judeţ cum să-şi revigoreze livezile şi să obţină recolte bogate folosind atât soiuri româneşti, cât şi străine, dar adaptate condiţiilor climaterice din zona noastră. Expertiza lor este foarte importantă fiindcă în Bistriţa-Năsăud, deşi sunt peste 9000 de ha de plantaţii pomicole, mai mult de jumătate şi-au depăşit termenul de exploatare şi sunt propuse pentru defrişare.

Ideea organizării dezbaterii cu tema “Inovarea în pomicultură – soluţia pentru livezi performante” a aparţinut Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Bistriţa şi a fost implementată cu ajutorul Casei Olandeze a Pomicultorului şi Ambasadei Olandei la Bucureşti.

„În Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 (PNDR) există Submăsura 4.1 A care are drept scop înfiinţarea de plantaţii pomicole pentru relansarea pomiculturii româneşti. Am decăzut sub aspectul vârstei plantaţiilor, a densităţilor şi este nevoie de întinerirea plantaţiilor. Trebuie să recunoaştem că Olanda este în topul horticulturii mondiale atât pe linie de horticultură, cât şi legumicultură. Au realizări foarte importante, cu rezultate mari în domeniul materialului săditor liber de virusuri, a portaltoilor, a plantaţiilor pomicole de înaltă densitate, moderne, cu plase antigrindină, sisteme de administrare a îngrăţămintelor chimice odată cu irigare, prin picurare. Sunt secvenţe tehnologice inovative în domeniul pomiculturii. Putem aplela şi la material săditor din import fiindcă acum România nu e capabilă să asigure tot materialul săditor necesar pentru Submăsura 4.1A”, a spus Ioan Platon, directorul Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Bistriţa.

Staţiunea bistriţeană vrea să preia modelul implementat deja în partea de sud a ţării, unde Casa Olandeză a Pomiculturii are implementate loturi demonstrative, şi să facă acelaşi lucru şi la Bistriţa pentru ca pomicultorii să vadă că este posibil să fie făcute plantaţii moderne şi la Bistriţa.

Mihai Coman, directorul Institutul de Cercetare – Dezvoltare pentru Pomicultură Piteşti – Mărăcineni, a explicat că România are foarte puţine livezi moderne, iar submăsura 4.1 A a fost necesară pentru revigorarea pomiculturii.

„E un lucru foarte important că pomicultura a primit o submăsură specială. Vor fi aproape 500 de milioane de euro care vor fi infuzaţi în pomicultura românească. Performanţa nu înseamnă numai partea de genetică, ci şi de tehnologie. Lotul demonstrativ înfiinţat la noi este unul de tehnologie. Sigur că soiurile pe care le recmandăm sunt cele româneşti fiindcă au trecut testul de anduranţă în timp. De aceea, avizările de proiecte se fac numai de către institut şi staţiuni ca să nu introducem soiuri din zona mediteraneeană. Trebuie să fim foarte atenţi la ce plantăm. Staţiunea Bistriţa trebuie să-şi păstreze rolul de consultanţă. O să încercăm la Minister să vedem dacă vom reuşi să smulgem ceva fonduri proprii pentru a susţine cercetarea. Pentru zona Transilvania, ea rămâne cea mai importantă staţiune pomicolă şi vom susţine acest lucru. Principala specie de aici rămâne mărul, dar şi prunul şi cireşul. Cred în viitorul pomiculturii de aici şi datorită submăsurii de care vorbeam. Un hectar de livadă poate atinge costuri foarte mari 30-40.000 de euro şi Bistriţa se va dezvolta, la fel ca şi celalte”, a spus Mihai Coman.

Prin noua submăsură vor fi finanţate pentru reconversie circa 10.000 de hectare de livadă.

Casa Olandeză a Pomicultorului este o iniţiativă public-privată în cadrul programului “Parteneri pentru afaceri internaţionale” al Ministerului Afacerilor Economice al Olandei cu scopul de a oferi inputuri de calitate şi servicii de consultanţă pentru producatorii de fructe, pentru înfiinţarea şi managementul profitabil al livezilor. Activitatea clusterului se derulează în România din 2014 pe baza cooperării cu parteneri de afaceri şi instituţionali locali, fiind orientată pe trei direcţii principale: relaţii comerciale bilaterale, transfer de cunoştinţe pentru educaţie şi cercetare şi dialog instituţional.

Membrii Casei Olandeze a Pomicultorului sunt companii cu profile complementare: furnizori de pomi fructiferi certificaţi Virus-Free (Pepinierele Verbeek şi Fleuren), material de plantare căpşun, zmeur şi afin de calitate superioară, liber de boli şi dăunatori (Vissers Plant Innovators şi Driesvenplant B.V.), sisteme de fertirigaţie cu consum redus de apă şi impact redus asupra mediului (VGB Watertechniek), sisteme de susţinere şi protecţie (Agruniek Rijnvallei), proiectare livezi (van Oostrum), management operaţional al livezilor (Gj van Doorn), servicii de consultanţă pentru tăieri, fertilizări şi tratamente din livadă (Central Advisory Service for Fruit B.V. – CAF), sortare-ambalare (Burg Machinefabriek), depozitare (MB Koeltechniek) şi marketing (Zachfruit – Anton van Garderen).

La dezbatere au mai participat pomicultori din Mureş, Maramureş şi Suceava.