Piaţa Dominicană şi monumentul dedicat împlinirii a 70 de ani de la exodul saşilor prind contur

Lucrările de amenajare a Pieţei Dominicane, aşa cum se va numi piaţeta din apropierea Căminului de bătrâni, şi a basoreliefului care să amintească de exodul saşilor bistriţeni în toamna anului 1944 sunt în toi. În 12-14 septembrie Bistriţa va comemora 70 de ani de la plecarea forţată a saşilor.

În piaţeta de pe str. Mihail Kogălniceanu, lângă fosta Mănăstire Dominicană, azi Căminul pentru persoane vârstnice, se amplasează un monument comandat de Asociaţia Saşilor Bistriţeni din Germania şi Austria Bistritz-Nosen (preşedinte Hans Franchy) şi realizat de artistul plastic Mircea Mocanu, în amintirea zilei când saşii au plecat în refugiu. Basorelieful va reprezenta ”o mărturisire a tragediei istorice în conştiinţa cetăţenilor bistriţeni” şi va fi dezvelit în 12 septembrie.

Monumentul ”Exodul saşilor” este realizat din bronz de către artistul plastic Mircea Mocanu, iar amplasarea în teren se face după planurile arhitectului Petre Podar (primele fotografii de jos), piaţeta fiind amenajată cu pavaj şi stâlpi de iluminat în stil medieval, la fel ca pasajele. Locul se va numi Piaţa Dominicană.

În perioada 12-14 septembrie, la Bistriţa vor fi organizate o serie de manifestări comemorative dedicate împlinirii a 70 de ani de la exodul saşilor bistriţeni care, forţaţi de împrejurările celui de-al doilea război mondial, s-au stabilit în Austria şi Germania. La evenimente vor participa numeroşi cetăţeni de etnie germană din Bistriţa stabiliţi în străinătate.

Acum 70 de ani, circa 40.000 de saşi din zonă au fugit din faţa invaziei trupelor sovietice. Sătenii au plecat atunci  în refugiu cu care trase de boi sau cai, iar orăşenii în camioane şi vagoane de marfă. Oraşul austriac Wels, cu care Bistriţa se va înfrăţi în 13 septembrie, i-a primit pe saşi în 1944 când a fost emigrarea în masă. Acolo trăiesc în prezent circa 3.500 de saşi.

Conform datelor istorice, în secolul XII coloniştii germani au urmat chemării regelui maghiar Geza II în Transilvania, iar războaiele au dus la împrăştierea saşilor transilvăneni în toată lumea. Cei mai mulţi trăiesc acum în Germania. După evacuarea din 1944, saşii din nordul Ardealului au rămas în vest. Cei repatriaţi în 1945, circa 6.000, au părăsit România comunistă în perioada 1970-1985, majoritatea stabilindu-se în Germania.

2 exodul sasilor plan monument 1 exodul sasilor plan monument exodul sasilor schita exodul sasilor plan basorelief 1 piata dominicana lucrari 2 piata dominicana lucrari 3 piata dominicana lucrari 4 piata dominicana lucrari 5 piata dominicana lucrari 6 piata dominicana lucrari 7 piata dominicana lucrari 8 piata dominicana lucrari

Eugen Gheorghe

Eugen Gheorghe

A absolvit Facultatea de Litere, Secția Română-Engleză, a Universității București. A debutat în presă în 1996 la publicația Steaua Sport Magazin. A lucrat, de-a lungul timpului, la ziarul ProSport, postul de radio Europa FM, agenția de presă Mediafax, dar și la clubul de fotbal Gloria Bistrița, unde a fost purtător de cuvânt. Din 2011 scrie la Timp Online.
Eugen Gheorghe

Google Ads

Comentarii

  1. popa

    Pe latura opusa basoreliefului, respectiv pe partea inierbata a movilitei in care este inglobat monumentul, ar putea fi amenajat un ceas floral, element de arhitectura peisagera, menit sa dea mai mult farmec si animatie pietei. Cu atat mai mult cu cat locatia se afla pe una din axele turistice si in apropierea parcului municipal proaspat reabilitat.

    (0)
  2. cetatean

    Cum sa denumim MARELE EXOD al sasilor ?
    FUGA de FRICA sau a fost o MANIPULARE POLITICA ???
    Sasii de-a lungul timpului aveau multe privilegii fata de ceilalti cetateni ( romanii erau neglijati si acceptati doar in afara cetatii ( Lempes , la Hrube..).. !

    (0)

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Toate comentariile vor fi moderate (aprobate manual).

Vă rugăm să respectați următoarele reguli:

  • 1. Să vă referiți doar la articolul la care postați comentariul.
  • 2. Folosiți un limbaj civilizat, fără injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
  • 3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, dacă acestea nu au legatură cu textul.
  • 4. Autorul articolului poate fi criticat pentru eventuale greșeli, incoerență, lipsă de documentare etc.
  • 5. Numele folosit să nu fie nume de personalități ale vieții publice sau parodieri ale acestora.
Nerespectarea regulilor menționate mai sus va duce la ștergerea comentariilor, fără avertisment și fără explicații.