Actualitate

Pârtia de schi capătă contur. Așa arată șantierul din Wonderland (FOTO-VIDEO)

La pârtia de schi din Wonderland, care trebuie să fie gata în această toamnă, se lucrează din greu: se construiesc stația de plecare pentru telescaunul fix cu 4 locuri, instalația de iluminat nocturn și clădirile anexe, se montează stâlpii pentru telescaun, se prefigurează bazinul de apă pentru tunurile de zăpadă, echipamentele purtând marca unuia dintre marii producători de instalații de transport pe cablu, Doppelmayr (Austria). Data finalizării lucrărilor, conform panoului de șantier, este 15 septembrie.

1 santier partie schi 21 iul 16 2 santier partie schi 21 iul 3 santier partie schi 21 iul 4 santier partie schi 21 iul


”Vom schia în iarna viitoare. Acum se montează stâlpii. Trebuie să sosească și cablul și celelalte dotări. Lucrurile merg în mod normal” – primarul Ovidiu Crețu.

5 santier partie schi 21 iul 6 santier partie schi 21 iul 7 santier partie schi 21 iul 8 santier partie schi 21 iul

Anul acesta, Primăria Bistrița a alocat 7.021.000 lei de la bugetul local și 14.327.000 lei din creditul bancar pentru pârtia de schi din Wonderland (Unirea), care costă în total 23,5 milioane lei, din care s-au făcut în 2015 lucrări de 3.632.000 lei. 961.000 lei costă branșamentul electric.

Lucrările de 19,5 milioane de lei (peste 4 milioane euro) sunt realizate de SC Kranz Eurocenter SRL în asociere cu SC Elcompet SRL, echipamentele fiind asigurate de Doppelmayr (Austria).

9 santier partie schi 21 iul 10 santier partie schi 21 iul 11 santier partie schi 21 iul 12 santier partie schi 21 iul

În proiectul pârtiei de schi sunt prevăzute defrişări, nivelări, amenajări, instalaţie de transport pe cablu, construcţie clădiri, instalaţii de producere a zăpezii artificiale, construirea unui post de transformare, lucrări de drumuri şi platforme betonate. Elementele de bază sunt: telescaun fix cu 4 locuri, pârtia propriu-zisă iluminată nocturn, stație de plecare, drum de acces și parcare, bileterie.

13 santier partie schi 21 iul 14 santier partie schi 21 iul 15 santier partie schi 21 iul 16 santier partie schi 21 iul

Proiectul a suferit pe parcurs următoarele modificări: modificarea lungimii pârtiei de la 1.054 m la 1.310 m; suplimentare hidranţi – electranţi necesari alimentării tunurilor de zăpadă de la 15 la 19; schimbarea amplasamentului captării apei din râul Bistriţa, din amonte de pod în aval de pod; modificarea amplasamentelor: lacului de acumulare apă, a staţiei de pompe, a rezervorului de înmagazinare apă, a clădirii anexă a staţiei de plecare şi a clădirii cu S=74,73 m2 care va cuprinde spaţiu pentru serviciul salvamont, casă de bilete, centru de închiriere, cabina de observaţie, grupuri sanitare; modificarea amplasamentului şi a soluţiei de colectare ape uzate menajere din bazin PAFS în bazin din beton armat; modificarea traseului drumului de acces prin mutarea lui la baza versantului, ca urmare a lungirii pârtiei de schi; revizuirea sistemului rutier prin suplimentarea grosimii stratului de macadam de la 3-5 la 10 cm; în acest proiect sunt cuprinși 925 m din drumul de acces, diferenţa până la 1.302 m fiind prinsă pe alt proiect; suplimentarea numărului locurilor de parcare de la 150 la 497.

Se va monta un teleferic monocablu tip telescaun fix cu 4 locuri, alimentat de o bandă transportoare cu capacitatea de 4 persoane, viteza de deplasare fiind de 2,8 m/sec. Vor fi 57 de scaune. Staţia inferioară, la care se va face îmbarcarea schiorilor, va fi amplasată la altitudinea de 457,57 m, iar staţia superioară, de coborîre a schiorilor, la altitudinea de 676,03 m. Traseul va fi susţinut de 9 piloni metalici. Accesul pe platforma staţiei se va face pe o scară amplasată la capătul staţiei. Lungimea traseului telescaunului va fi de 987,06 m, cu o capacitate de 1.200 persoane/h.

17 santier partie schi 21 iul 18 santier partie schi 21 iul 19 santier partie schi 21 iul 20 santier partie schi 21 iul

Pârtia de schi va fi dotată cu marcaje, semne convenţionale şi plase de protecţie. Durata de înzăpezire utilizînd 4 tunuri de zăpadă cu un debit de 6,7 l/sec va fi de 2 zile. Cu 4 tunuri se pot produce cca. 231.552 m3 zăpadă/h, ce acoperă cca. 771.84 m2/h suprafaţă schiabilă. Clădirea anexă cuprinde centru de închiriere echipament sportiv, centru salvamont, grup sanitar pentru turişti, punct de informare si vânzare tichete.

Pentru gestionarea şi normalizarea accesului pe pârtii se va folosi un sistem de ticketing integrat, care va asigura un acces controlat al turiştilor la pârtii şi instalaţia de  transport pe cablu. Ținând cont de faptul că în sezonul de iarnă se întunecă începând cu ora 16.00, iar programul de funcționare favorabil majorității schiorilor în perioadele de sfârșit de săptămână și de sărbători poate fi extins până la ora 22.00, pârtia de schi va fi iluminată nocturn. Stîlpii de iluminat se vor amplasa pe marginile laterale ale pîrtiei de schi şi se echipează cu reflectoare de minim 400 W fiecare. Aceştia vor avea o înălţime de 11 metri şi vor fi astfel dispuşi încât să asigure o iluminare cât mai uniformă a întregii suprafeţe schiabile, între 50 și 100 de lucși.

Foto: Facebook prof. Ioan Bâca

11 comentarii

  • primare, când e gata lucrarea în care ai îngropat o parte din viitorul copiilor orasului (credite bancare) îti dorim sa te duci pe p….ârtie……
    o sa aluneci bine chiar daca o sa fie doar noroi…..

    • Ce prost esti! Acolo sta paznicul santierului. Face parte din organizarea de santier si va disparea la final.

    • Avand in vedere ca tovarasul Cretu s-a gandit ca in viitor pe pasunea din Unirea sa functioneze si un hipodrom, casa aceea cu aspect de grajd ar putea deveni adapost pentru cai. Sau poate ca acolo va fi realizata o Stână Turistică dupa modelul celei de la Poiana Brasov. Oricare din cele doua solutii ar fi mai cu folos decat partia de schi.

    • s-a facut acea constructie pentru paznic pentru ca initial lucrarea trebuia sa dureze 10- ani

  • Cu aproape un an in urma, la semnarea contractului execuție a pârtiei de schi de pe dealul Cocosului din Unirea reprezentantul firmei Kranz Eurocenter a precizat ca „nu va fi o pârtie de schi profesională pentru că diferența de altitudine nu permite așa ceva, este o pârtie pentru recreere, pentru începători”. In plus, acesta a mai subliniat faptul ca din punctul de vedere al schiului, cel mai important parametru este temperatura, stiut fiind ca „zăpada artificială se produce undeva în jurul temperaturii de minus 5 grade”.
    Asadar,problema este ca Bistrita se afla intr-o zona necorespunzatoare pentru domeniul schiabil, din cauza izotermei relativ ridicate.
    In plus orasul Bistrita are avantajul ca se gaseste la o distanta mica de zona montana,mult mai potrivita pentru practicarea sporturilor de iarna. Cu toate acestea, nimic nu l-a putut opri pe Cretu de la construirea unei partii de schi atat de costisitoare pe locatia numita pompos si neromaneste Wonderland. Cea mai serioasa problema ramane eficienta unei asemenea investitii intr-o partie de schi la Bistrita, stiut fiind ca temperatura medie anuală (izoterma anuala) este de 8,3 grade Celsius, comparativ cu Predeal este de doar 5 grade. Chiar si la Colibita, izoterma anuala este de doar 6,5 grade. In aceste conditii, o investitie asa de mare pentru o partie de schi dotata cu tunuri de zapada la Bistrita nu se justifica, avand in vedere ca aceste instalatii nu pot produce zapada artificiala decat daca temperatura aerului este nugativa. Prin urmare, la Bistrita nu vor puta functiona mai mult de 2-3 luni pe an. Pe de alta parte nici diferenta de nivel de cca 200 m nu se justifica pentru o partie cu asemenea investitii. Pentru comparatie, partia Calinderu de la Busteni are 300 m denivelare la o lungime de 1.200 m. In aceste conditii, putea fi luata in considerare o investitie mai mica pentru o partie cu zapada naturala, fara dotari speciale costisitoare. Prostimea plateste pentru satisfacerea tampeniilor unui primar, in timp ce orasul Bistrita raman nerezolvate multe alte prioritati in folosul cetatenilor.

    • Aceasta lucrare fezabila precum un parc acvatic la unul din polii pamantului, este urmare multor altora din aceeasi categorie.
      Exemplu: Cismele publice in centrul orasului care evident NU functioneaza VARA.
      O masura mica a „luciditatii” cu care a investit banii nostri acest primar impreuna cu cei care il gireaza. Si partea interesanta urmeaza. Mai are 4 ani.
      Succes.

  • Bistrițenii au votat, iar votul pentru Ovidiu Crețu este și un vot pentru proiectele domniei sale, chiar dacă sunt niște aberații votul cetățenilor este mai presus de orice… Asta ca să înțeleagă și deștepții ăia care nu merg la vot considerând că votul lor nu contează, ba contează, câteva milioane de euro cel puțin și asta numai în cazul ăsta…

  • oare au pus si burete ignifug pe stalp?
    nu de alta, dar daca vine huidu si sa da pe sac sa nu mai de-a cu capu pe partea dreapta ca dupa aceea mai omoara vreo 5 oameni (la lovura pe partea stanga a capului a omorat 3…)

  • Prea multi destepti-isteti are orasul acesta,Sunt plini de idei,gen sa se schimbe dar sa nu se modifice nimic.Sechele ramase de pe vremea „impuscatului”cand se facea ceva numai impinsi de la spate.Oare e mai bine sa se frecventeze „birturile” si „nombele” aparute in ultimii ani sau e mai convenanil sa mergi la V.Dornei,costa mai putin?Vara sa mergi la „mocirla” si gunoaie,sau sa-ti exersezi bogatia de vocabular la fotbal pe stadion?!Ciudata optica!

Apasă aici ca să comentezi

Reguli pentru comentarii. Click aici.

GA vertical

Carliont

KissFM

KISS FM

Titlu Articole Recente

Articole recente

Titlu Comentarii recente

Comentarii recente

CleverADS