Actualitate

Manifestanţii au dat foc fotografiei lui Botiş în cea de-a cincea zi de proteste!

Circa patru sute de oameni din Bistriţa, dar şi din mai multe localităţi din judeţ au protestat, joi, la Bistriţa, ei scandând lozinci antiguvernamentale şi antiprezidenţiale în faţa Prefecturii, a sediului PDL şi al UNPR, în ultimul aruncând câţiva bulgări de zăpadă.

Protestul a început în jurul orei 16.30 când mai multe grupuri de oameni din judeţ au sosit la Bistriţa. Aceştia au venit din comune conduse de primari PSD, cum ar fi Feldru, Lechinţa, Şanţ sau Teaca, dar şi din oraşul Sângeorz-Băi, al cărui primar este tot membru PSD.

Manifestanţii au fluturat steaguri tricolore şi negre şi au făcut zgomot cu ajutorul unei sirene vechi dintre cele două războaie mondiale şi a unor vuvuzele. Protestatarii au scandat lozinci precum: „Jos Băsescu!”, „Demisia!”, „Jos Guvernul!”, „Noi suntem poporul, jos cu dictatorul!”, „Jos Oltean!”, „Hoţii!”, „Băsescu şi cu ai lui să se ducă dracului!”, „Băsescu, te cheamă Ceuaşescu!”, „În vrem pe Botiş!”, „Trădătorii!”, „Români dacă vă pasă, nu mai staţi în casă!”.

În faţa Prefecturii, ei au afişat bannere şi pancarte pe care scria: „Udrea, Ritzi, Anastase, nesimţite, mincinoase!”, Somnul raţiunii naşte PDL-ism!”, Noi suntem poporul, jos cu dictatorul!”. Câţiva au dat foc unor caricaturi cu deputatul PDL Ioan Botiş.

După circa o jumătate de oră, manifestanţii s-au deplasat în faţa sediului PDL unde l-au strigat pe deputatul PDL Ioan Botiş (care ieşise miercuri seara să discute cu manifestanţii fiind bruscat de către aceştia –n.r), de data aceasta însă el nu a mai ieşit să discute cu ei, sediul PDL fiind încuiat.

Tot în faţa sediului PDL, manifestanţii au pus o cruce pe care scria Guvernul României, peste care au aşezat un drapel cu stema decupată şi o caricatură cu Ioan Botiş.

De la sediul PDL, manifestanţii au mers la cel al UNPR în care câţiva au aruncat cu bulgări şi au strigat „Trădătorii!”, apoi s-au întors din nou la Prefectura Bistriţa-Năsăud. Acolo, câţiva reprezentanţi ai ND au afişat un banner pe care scria: „Jos partidul unic al corupţilor PSD-PDL-PNL-UDMR-UNPR. Unica opoziţie, singura alternativă, ND”.

După alte circa 20 de minute de scandări, demonstranţii au pus punct mitingului.

Protestul s-a încheiat fără incidente, manifestanţii dându-şi întâlnire vineri, la ora 17.00, la un nou protest.

Puteţi vedea o galerie foto de la mitingul din 19 ianuarie pe pagina de facebook a ziarului Timp Online.

  

Etichete

12 comentarii

  • Eu nu sunt reprezentată de cei care sunt acum în stradă.
    Nici de cei violenti, nici de cei paşnici, nici de revoltaţii de profesie, nici de pensionarii obosiţi, nici de curajoşii indignaţi nevoie-mare. Să nu îndrăznească cineva să afirme că ceea ce se întâmplă acum pe străzi este imaginea întregii Românii. Analişti foarte deştepti vorbeau ieri pe toate canalele de televiziune în numele meu. Eu nu am delegat pe nimeni să-mi strige nemulţumirea în piaţă, deşi îmi pasă şi mie dureros de mult de această ţară.
    Eu nu am experienţa acestui mod de acţiune, eu nu am cultura violenţei, eu nu am timpul şi energia necesare pentru a protesta în stradă. Eu încerc zi de zi, 8 sau 10 ore să imi fac cât mai bine munca pentru care sunt profesional pregatită. Eu îmi educ copii în virtutea valorilor în care cred, ca şi cum am trăi într-o lume a meritocraţiei, ca şi cum educaţia încă mai contează. Eu încerc să ofer şi să cer corectitudine prin fiecare gest social. Încerc sa-mi iau bilet de câte ori urc în autobuz, să nu arunc mizeria pe jos, să nu dau şpagă, să separ gunoiul menajer în pungi, să iau bonul fiscal de la magazinul din colţ, să fiu ambasadorul îndârjit al ţării mele de câte ori am prilejul să merg în străinatate sau să invit în casa mea străini. E puţin? Poate. “Nu întreba ce poate face ţara pentru tine, ci întreabă ce poţi face tu pentru ea”, spunea J.F. Kennedy. Ce-ar fi să ne uităm fiecare în ograda proprie, măcar un pic, poate vom întelege de ce nimic nu mai funcţionează cum trebuie. Şi să începem cu munca. Dacă eu respect statul plătindu-mi toate impozitele la timp, aş avea pretentia, modestă, să fiu la rând-mi respectată. Cer prea mult?
    Eu nu sunt mai puţin dezamagită politic decât marea mulţime onestă a nemulţumiţilor zilei, însă eu nu cred că aceasta e soluţia. Eu nu cred că doborând şi desfiinţând în acest mod instituţii sau oameni, ceea ce am pune în loc, pe un asemenea teren mistuit de violenţă, va creşte sănătos.
    Eu nu cred că venind direct din stradă, poţi fi expert în toate. Dacă zi de zi, de ani încoace auzi vorbindu-se de inflaţie, de buget şi de asigurări sociale, dacă trăieşti pe propria-ţi piele toate privaţiunile şi frustrările decurgând din acestea, asta nu înseamnă că le şi înţelegi, asta nu te transformă automat într-un expert financiar, într-un fin sociolog, într-un analist macro-economic şi mai ales nu înseamnă că ai soluţiile. Respectul pentru adevaraţii profesionişti şi aprecierea lucrului bine făcut de fiecare la locul său, îmi pare că sunt estompate acum de atracţia nefastă faţă de sclipici şi zornăieli de vedete ori aşa-zis-politicieni.
    Eu nu vreau ca la următoarele alegeri, când vor fi ele, comasate sau nu, anticipate sau nu, să fiu nevoită să aleg între PDL şi USL. Eu vreau o alternativă. Am votat şi voi vota de fiecare dată şi îmi asum alegerea făcută. Mă informez şi încerc să gândesc în afara magiei televizorului.
    Eu nu doresc ca prin forţa maselor revoltate să se obţină ceva, orice. Politicienii de duzină care clamează acum schimbări radicale, profitând de presiunea unor mase de oameni, poate oneste sau poate dubioase, dar cu siguranţă înfierbintate de televiziuni sau de momentul pseudo-eroic, ar trebui să se gândească de două ori. Cât de mare trebuie sa fie „gălăgia” ca să cadă un guvern? Dar un preşedinte? 1000 de oameni ajung? Sau poate 10000? Câte oraşe ar trebui să se agite? Şapte ajung? Şi câte zile? Vreo 4-5, cam aşa? Nu ar trebui să uite, curajoşii din opoziţia patetică de azi, că astfel s-ar crea un precedent, că aceeaşi măsură li s-ar aplica şi lor şi oricui altcuiva ar ajunge la putere. Cu aceeaşi măsură ar putea fi judecaţi mâine: furia mulţimii, fără argumente, fără obiective, amorfă şi încărcată de ură difuză.
    O petiţie dacă aş face şi aş strânge o mie de semnături, pentru a cere ceva, nu atât de radical precum schimbarea guvernului, ar trece neobservată, nu-i aşa? Un telefon, un email, o scrisoare sau o mie de scrisori adresate parlamentarului pe care l-am votat nu ar avea nici un efect, nu-i aşa? O cerere decentă, o simpatie declarată faţă de o personalitate contorversată, o obiecţiune la un proiect legislativ, nu ar provoca nici cea mai mică tresărire politică dacă ar fi adresată în mod civilizat, chiar de acelaşi număr de oameni care sunt acum în stradă. Eu nu vreau să cred că aceasta este calea. Hai să mai sperăm!
    Eu nu doresc un alt sistem politic. Dictatura am încercat-o. Democraţia (liberală dacă se poate) îmi este suficientă. Oricât de hulit ar fi parlamentul (datorită celor care îl populează de douăzeci de ani încoace) sau partidele politice în totalitatea lor, fără acestea nu ştiu să poată funcţiona cât de cât o firavă democraţie. Mecanismele si pârghile de control însă, da, ar trebui schimbate radical.
    Eu nu cred în sistemul acela în care de câte ori mă nemulţumeşte ceva, îmi iau cojocul în spinare, o pancartă, o bâtă, o piatră ceva şi ies în piaţa mare sau blochez un drum public să îmi strig revolta sau indignarea. Eu ştiu să citesc şi să scriu, mai şi gandesc, eu vreau să-mi aleg oamenii politici care să mă reprezinte, iar dacă nu o vor face, vreau sa le pot cere socoteală! Vreau să am pârghiile necesare pentru a le cere socoteală.
    Am învăţat să citim şi să scriem, am învăţat să conducem un automobil, am învăţat să folosim calculatorul, să căutam orice pe internet. E oare atât de greu să învăţăm să ne exprimăm idealurile, convingerile sau păsurile altfel decât prin răcnete? Sau altfel nu vom fi auziţi?
    Eu vreau să-mi exprim opţiunile politice într-un sistem democratic funcţional, prin vot. Eu vreau să am alternative în alegerea celui care mă va reprezenta. Eu vreau sa mă pot informa cinstit despre acela, vreau să am pârghiile necesare pentru a-l sancţiona dacă m-a minţit.
    Iar în rest, aş vrea să nici nu ştiu numele premierului, să pot să îl uit, să nici nu mă intereseze… cândva, într-o ţară normală, în catre toate mecanismele funcţionează, în care uriaşa roată a economiei se învârte de la sine, produce şi consumă, în care justiţia judecă drept şi orb, în care profesorii te învaţă, doctorii te vindecă, poliţistii te apară, funcţionarii te îndrumă iar statul se preocupă doar de infrastructură şi de acei câţiva care au cu adevărat nevoie de asistenţa sa.
    Eu nu sunt reprezentată de cei care strigă în piaţă acum.
    Nu, mulţumesc.

    • Bine, doamnă, aţi scris odată asta. Am înţeles cu toţii că vreţi o societate ideală. Am o veste pentru dumneavoastră: nu există! Sper că nu v-am stricat seara.

    • Stai linistita draga si viseaza la lumea ta. Eu in strada nu te-am reprezentat.Am fost reprezentantul meu personal, nu pretind ca as reprezenta pe cineva. Eu personal m-am saturat sa fiu reprezentata de un astfel de presedinte care a dus Romania in tara de mana a doua. Si imi pasa pentru mine si copii mei.Nu imi este rusine ca am o optiune si am iesit in strada,.

    • Multumesc doamna Ardelean. Foarte bine exprimat. A fost o placere de citit o parere cit sa poate de echilibrata.

  • Ba da exista dna Sabau . exista cum sa nu exista !! ca noi nu vrem s-o aplicam…..e alta discutie. va felicit dna. R,Ardelean asa cred si eu .

  • Nu e vorba despre ideal in pozitia doamnei Ardelean, ci de speranta, de acea buna-credinta crestina şi umana care ne ajuta sa o luam de la capat in fiecare zi, desi… desi… desi… Cum puteti spune ca nu exista, dna Sabau? Si de ce atata iritare? E doar o pozitie de om foarte asezat in el si ancorat intr-o lume viabila, de mult bun-simt tot mai rar in aceste timpuri, cu care sunt total de acord. E doar o parere, o opinie, in virtutea dreptului democratic de exprimare, de vietuire normala, de ce vreti dv., pentru care au iesit de fapt unii din oamenii aflati in strada. Chiar nu va inteleg….. imi pare rau.

  • E noapte tarziu si urmaresc imagini in direct din Piata Universitatii si nu pot sa nu strig : SUNT MANDRU CA SUNT ROMAN ! SUNT MANDRU DE POPORUL MEU !

    • si eu sint mandru ca sint Roman ,dar….vom mai vorbi noi peste 1-2 saptamini cind CDS-urile Romaniei vor trece lejer de 500 puncte. atunci o sa ne ,,mandrim,, ca sintem Roamani.

  • Raul Adrian respect opinia ta si iti apreciez comentariile dar nu crezi totusi ca asistam la un fenomen de detoxifiere civica si morala a poporului roman ? Da-le incolo de CDS-uri si de raitinguri ca stea sumt lucruri trecatoare si reparabile prin care mai trec si altii .Eu zic sa nu mai gandim ca niste contabili necajiti ca nu le iese balanta ,hai sa fim mai pozitivi .

  • Vă informez că scrierile aşa-numitei „Rodica Ardelean” sunt nişte copy-paste de pe alte site-uri şi ca urmare deducem că fac parte din campania portocalie de anhilare a oricăror revolte împotriva lor. Acesta este motivul pentru care acelaşi comentariu e postat la mai multe ştiri care au ca subiect protestele! Să le fie ruşine celor care fac aşa ceva!

  • Cum mama naibii nu ma vad in nici o poza din 200, nici io nici primaruu nici macar Fane de la Feldru. No cind mor mai prinde astia pe laBistrita

Apasă aici ca să comentezi

Reguli pentru comentarii. Click aici.