În Peştera de la Izvorul Tăuşoarelor hibernează aproximativ 10.000 de lilieci, spune custodele ei

Holistic
Muzeul Grăniceresc Năsăudean, în colaborare cu Facultatea de Biologie şi Geologie a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, a desfăşurat la Peştera de la Izvorul Tăuşoarelor o acţiune de recenzare a populaţiilor de chiroptere (lilieci) aflate în hibernare.

Potrivit unui comunicat remis redacţiei noastre de custodele peşterii, Crin Triandafil Theodorescu, echipa de biologi condusă de prof. univ. dr. Ioan Coroiu, decanul Facultăţii de Biologie şi Geologie, a numărat şi observat coloniile de hibernare a patru specii de chiroptere, aflate pe formularul standard Natura 2000.

“S-au făcut măsurători ale umidităţii relative a aerului, observarea particularităţilor de meroclimat şi corelarea geomorfologiei peşterii în raport cu siturile unde liliecii au ales să hiberneze. Din cauza dificultăţilor tehnice legate de conformaţia peşterii nu a putut fi străbătut decât un traseu în lungime de 1,7 km, reprezentând mai puţin de zece procente din lungimea totală a cavernamentului, dar rezultatele obţinute sunt mai mult decât mulţumitoare. Au fost numărate peste 3.000 de exemplare din patru specii, ceea ce conferă acestei peşteri statutul de habitat de importanţă europeană pentru lilieci”, a declarat Crin Triandafil Theodorescu.

Liliecii sunt protejaţi de legislaţia europeană de mediu şi au o importanţă foarte mare pentru ecosistem. Toţi liliecii din România (31 de specii) sunt insectivori şi complet inofensivi pentru om. Legea interzice şi pedepseşte omorârea acestora, deranjarea, distrugerea coloniilor şi adăposturilor lor.

După estimările făcute de custodele peşterii, Crin-Triandafil Theodorescu, în acest sit se adăpostesc pentru hibernare aproximativ 10.000 de lilieci.

Peştera de la Izvorul Tăuşoarelor este folosită de populaţiile de chiroptere pentru adăpost pe timpul iernii, iar la venirea primăverii, odată cu apariţia insectelor, liliecii se răspândesc pe teritoriul aflat în proximitate, unde întemeiază colonii de naştere şi maternitate.

Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud implementează proiectul ”Sistem de management eficient al sitului de importanţă comunitară şi ariei protejate de interes naţional Peştera Tăuşoare”, în valoare de 1.029.824 de euro, bani europeni.

Scopul proiectului este de realizare a unui cadru de management eficient al sitului de importanţă comunitară şi ariei protejate de interes naţional Peştera Tăuşoare, în vederea conservării biodiversităţii, a habitatelor naturale, a speciilor de floră şi faună sălbatică existente în areal. Proiectul prevede reabilitatea infrastructurii de acces în peşteră, cartarea şi realizarea de studii geologice, geomorfice, de climă şi hidrografie. Proiectul pune un accent ridicat pe conştientizarea importanţei ariei protejate şi a biodiversităţii acesteia pentru comunitatea locală şi ştiinţifică.

Peştera Tăuşoare are statut de arie protejată din anul 2007 şi este totodată rezervaţie ştiinţifică datorită multitudinii elementelor cu ocurenţă rară în peşterile României sau cu caracter de unicat, care necesită măsuri de protecţie şi conservare deosebite. În Peştera Tăuşoare se găsesc minerale de gips, numite anthodite sau flori de gips,aici aflându-se cea mai mare concentrare de formaţiuni de gips din peşterile ţării. A fost identificată prezenţa mineralului ”Mirabilit”, unic în peşterile din România şi găsit doar în câteva peşteri din lume, dar şi a ”Bilelor de Tăuşoare”, sfere de calcar care reprezintă un fenomen unic în peşterile lumii. Peştera de la Izvorul Tăuşoarelor este singura din Carpaţii Orientali în care au fost găsite fosile de faună glaciară din specia ”urs de peşteră”. Până în acest moment au fost identificate patru specii de lilieci care îşi au habitatul în peşteră: liliacul mic cu potcoavă, liliacul comun, liliacul comun mic şi liliacul cărămiziu.

Peştera Tăuşoare (Izvorul Tăuşoarelor) ascunde o succesiune de galerii care se întind pe aproape 17.000 de metri. Este peştera cu cea mai mare lungime a galeriilor din Carpaţii Orientali. Într-o sală aflată la peste 4 kilometri şi jumătate distanţă de intrarea în peşteră se află o cascadă de 15 metri înălţime. În peşteră sunt trei sute de metri de galerii active, străbătute de râuri subterane.

Pestera Tausoare

Cristiana Sabău

Cristiana Sabău

A absolvit Universitatea "Babeş-Bolyai" Cluj-Napoca, Facultatea de Litere, secţia română-franceză. În 1996 a debutat în mass-media. A colaborat de-a lungul timpului cu mai multe instituţii de presă printre care Ziua, România Liberă, Europa FM, Radio 21,Radio România, Mediafax, NewsIn, Realitatea TV. În 2011, anul în care a fondat publicaţia Timp Online, a primit distincţia "Jurnalistul bunei guvernări", decernat de Asociaţia pentru o Românie Curată pentru investigaţia care a dus la demisia unui ministru din Guvernul României.
Cristiana Sabău

Google Ads

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Toate comentariile vor fi moderate (aprobate manual).

Vă rugăm să respectați următoarele reguli:

  • 1. Să vă referiți doar la articolul la care postați comentariul.
  • 2. Folosiți un limbaj civilizat, fără injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
  • 3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, dacă acestea nu au legatură cu textul.
  • 4. Autorul articolului poate fi criticat pentru eventuale greșeli, incoerență, lipsă de documentare etc.
  • 5. Numele folosit să nu fie nume de personalități ale vieții publice sau parodieri ale acestora.
Nerespectarea regulilor menționate mai sus va duce la ștergerea comentariilor, fără avertisment și fără explicații.