Iată ce puteți găsi la târgul din jurul Bisericii Evanghelice (FOTO)

În Piața Centrală, în jurul Bisericii Evanghelice, s-a deschis Târgul meșteșugarilor, la care comercianți din județ și nu numai au venit să își expună produsele la cele 30 de tarabe din lemn achiziționate de curând de Primăria Bistrița.

Puteți cumpăra de la producători obiecte de artizanat, ceramică, produse handmade, bături răcoritoare din fructe de pădure, miere bio, goblenuri, produse din lemn, obiecte de îmbrăcăminte, bijuterii, dar și roșii, prăjituri, plăcinte, vinuri.

Târgul din centrul istoric își așteaptă vizitatorii timp de cinci zile, atât cât durează sărbătoarea orașului, Târgul Mare al Bistriței (24-28 august).

Tarabele cu mici și bere, dar și cu alte produse alimentare, sunt în Complexul Heidenfeld din Viișoara, acolo unde sunt programate cinci seri de spectacole folclorice.

AICI PUTEȚI VEDEA MAI MULTE FOTOGRAFII

Municipalitatea a dorit să reconstituie astfel, în Piața Centrală, vechiul târg al Bistriței. ”La Bistriţa, ca şi în centre, se instituie un târg în care schimbul de mărfuri se derulează săptămânal, sub supravegherea şi controlul magistratului. Sorocul târgului anual a fost fixat să înceapă la sărbătoarea fericitului apostol Bartolomeu și să se țină în fiecare an până la cvindenele aceleiași sărbători (24 august – 7 septembrie). Locul de desfăşurare a iarmarocului era situat în Marktplatz, în jurul bisericii parohiale, la interferenţa celor patru străzi principale care, împreună cu piaţa, au format nucleul urbanistic al oraşului medieval. Bulciul Bistriţei a rămas un reper major în viaţa urbei. Descriind atmosfera târgului anual, Gustav Zikeli nota următoarele: “Sfârșitul târgului de vite îl reprezenta întotdeauna târgul de mărfuri. În august avea loc în miercurea după Sf. Bartolomeu. Se ținea în Marktplatz. Colibele în care se vindea se așezau una lângă alta. Dogarii, cizmarii, pielarii, ciurarii, cuțitarii, cojocarii, curelarii, legătorii de mături, olarii, toți aveau standurile lor de vânzare. Nu numai bistrițenii. Veneau și dinafară, din Reghin, Dej, Tg. Mureș. Țăranii din Tonciu ofereau coșuri, rogojini și alte obiecte din paie. În fața clădirii gimnaziului își aveau tarabele negustorii de mărfuri de galanterie. Înspre hotelul orașului erau negustorii de haine. Costume, paltoane, bluze, se găseau într-o mare varietate de modele…. La târgul anual de Sf. Bartolomeu se ținea și chermeza bistrițeană. Din apropiere și din depărtare veneau țărani sași și români împreună cu copiii mari în oraș. Înainte de masă se făceau cumpărăturile necesare, deseori mult prea multe, după-amiază se dansa… Fetele îmbrăcau hainele de duminecă, româncele își atârnau la gât salbele și apoi mergeau la hora care ținea până seara târziu”, se arată într-un material al directorului Mzueului Bistrița, Corneliu Gaiu.