În urma unui comentariu postat de un cititor Timp Online, am aflat că “inspectorul de specialitate Dorel Cosic încalcă ordinele ministrului Educaţiei, Daniel Funeriu dispunând ca, pentru a nu îngreuna şi mai mult cheltuielile părinţilor să se interzică recomandarea şi impunerea cumpărării de culegeri ai căror autori sunt inspectori şcolari”.
Inspectorul şcolar Dorel Cosic nu a auzit, se pare, de această recomandare aşa că se numără printre autorii unei culegeri de probleme “Matematici pentru gimnaziu” clasa a V-a pe care a scos-o împreună cu nişte profesori din Bacău la o editură din judeţul respectiv. Culegerea a ajuns în multe şcoli din judeţ, mai precis la profesori care ar fi comandat-o, de voie, de nevoie. Când îţi trimite inspectorul o carte, mai bine o cumperi decât să te ia în ochi răi, nu-i aşa? Dacă o cumperi din teamă, e treaba ta, mai rău e când o bagi şi pe gâtul părinţilor, obligaţi, oricum, să cumpere rechizite, haine şi multe altele.
Cititorul nostru ne-a spus, de exemplu, că profesorilor de matematică de la Şcoala “Mihai Eminescu” Năsăud, dar şi celor din judeţ, li s-a “impus” să cumpere cartea sub pretextul că “manualul nu e bun”. El mai adaugă însă că, din totalul de 86 de elevi din clasa a V-a testaţi la matematică, abia dacă 12 reuşesc să rezolve vreo problemă din carte.
“Întrebarea este ce se întâmplă cu ceilalţi 74?”, scrie retoric, cititorul nostru, sugerându-le profesorilor să folosească manualul “ca instrument de lucru principal”, să-şi pună problema accesibilităţii matematicii, să-i facă pe elevi să îndrăgească materia şi să nu-i “sperie” cu exerciţii din această lucrare “savantă”.
“Important e să vedem cu ce rămân aceşti copii, să simplificăm şi nu să complicam materia, dar probabil că scopul este de a obţine bani printr-o altă modalitate”, a scris sursa noastră.
Urmare a acestei situaţii, l-am contactat telefonic pe inspectorul şcolar Dorel Cosic. Dânsul a confirmat că a lucrat la culegerea respectivă împreună cu mai mulţi profesori din judeţ şi cu alţii din Bacău, dar neagă că ar obligat pe cineva să o cumpere.
“Am lucrat la această culegere cu mai mulţi colegi, am scos-o la Bacău, la o editură. Nu am obligat pe nimeni să o cumpere. Colegii care au comandat-o, pentru ei şi pentru elevi, au primit-o. În rest nu am obligat pe nimeni să facă nimic. Culegerea costă zece lei”, a spus Dorel Cosic.
Totuşi, pe site-ul Inspectoratului Şcolar Judeţean există o sugestie, mai voalată ce-i drept, ca profesorii de matematică să-l contacteze pe Dorel Cosic pentru documentele de care are nevoie un cadru didactic cu această specializare.
L-am întrebat pe Dorel Cosic dacă nu i se pare nepotrivit ca un inspector să le sugereze profesorilor pe care îi controlează să cumpere cărţi scrise de el şi de ce nu a optat pentru cercetare dacă îşi doreşte să pună umărul la dezvoltarea resurselor din acest domeniu, lăsând fotoliul de la ISJ pentru care a luptat foarte mult în seama altora. Dânsul nu a avut răspunsuri care să merite a fi menţionate.
Reamintim că, în 2009, profesorul de matematică Dorel Cosic a fost înlocuit din funcţia de inspector şcolar, deşi, în momentul în care s-a operat această schimbare nu era la serviciu, ci în concediu medical. El a declarat atunci că nu şi-a luat concediu medical ca să nu fie schimbat din funcţie.
“Pur şi simplu am probleme cu inima şi va trebui să mă internez într-un centru de recuperare la Covasna. Nu fac parte din niciun partid politic şi am dat concurs pe post. Consider că s-a făcut un abuz încălcându-se Codul Muncii. În locul meu a fost adusă doamna Albiniţa Ardelean. Dacă statul încalcă legea în felul acesta, atunci ce să mai spunem despre mediul privat?”, a spus Dorel Cosic, la vremea aceea. Ulterior, el a contestat demiterea sa şi a revenit în funcţia de inspector şcolar de matematică.
Cristiana Sabău
Dna Cristiana Sabău ar trebui sa vada lucrurile si din punctul de vedere al dascalului, care se lupta cu lipsuri si mentalitati si totusi reuseste sa ofere un produs finit: omul de maine; si din punct de vedere al elevului, care are uneori alergie la educatie. Parerea unui parinte nemultumit ca trebuie sa scoata cativa lei o inteleg si o respect, dar fara munca suplimentara nu se atinge performanta si sa il vad pe acel parinte cand copilul va fi la liceu si va trebui sa cumpere tot setul de manuale si inca altele. Trebuie sa investesti ca sa ai realizari. Eu cred ca a avea o carte in casa e un act de cultura!
Iar voi parinti, aratati-le voi, lor, lasi ce sunt, ce inseamna dorinta de a va educa un copil!” Fiti voi cei care sa-i spalati de rusinea indolentei. Meschini ce sunt! Egoisti! Gandind numai la ei. Uitand de viitorul copiior vostri!? Oare asa sa fie?
Ce educatie vor sa dea acesti parinti odraslelor lor opunandu-se si facand atata tam-tam pentru o carte? Uitati-va in jurul vostru dragi parinti cata incultura exista! Radem. De ejacurarile lor verbale. Cand, in fapt, ar trebui sa plangem. Televiziunile proteviste ne scuipa in fiecare zi prezentandu-ne „modele”. Aceasta este ”cartea” pe care dv. o oferiti acestor copii? Pepe. Senzuala Sexi Brailenca. Inculta de Nikita. Si cate si cati mai sunt. Promovate pe sticla. In ziare. Indobitocirea voastra. Modele de urmat. Ele, ei, au reusit in viata fara a avea carte. Doar stand frumos. Inghitind cultura.
Asa ca dragi elevi, aratati-ne voi, noua, lasi ce suntem, ce inseamna dorinta de a trai dem.
Si pt. o mai buna eficacitate, ar trebui introducerea locurilor platite la liceu, ca acesti elevi din cls. V-VIII sa fie motivati sa se pregateasca temeinic. Astfel, cine vrea sa invete sa intre pe cateva locuri gratuite si cel impins de parinti sa faca liceul sa intre pe locurile cu plata. Atunci ar fi un dezastru pentru acesti parinti! Nu ar mai pune problema cumpararii unei carti de cativa lei lei!
Cum bine se spune, scoala nu este pentru oricine. Ori invata de rupe ori plateste de stinge.
Populistii or sa spuna ca toata lumea trebuie sa aiba acces la invatamant. Dar populismul duce la cheltuirea nejustificata a unor bani de la buget pe persoane care fac liceul degeaba.
Sa plateasca si atunci se vor gandi de trei ori inainte de a face sacrificiul de a urma scoala.
Nu vin in ajutorul nici unui profesor! Dar cred ca stiti ca manualele pe care elevii le primesc sunt insuficient dotate cu ceea ce ar trebuie sa stie un elev. E normal ca un profesor care-si respecta materia sa vina cu aceasta alternativa. Nu vad nimic rau in a da bani unui copil ca sa-si poata consolida cunostintele. Si, sunt sigura ca acesti parinti cand se vor trezi la primul examen picat al copilului, vor da vina pe profesor care nu s-a ocupat indeajuns.
Responsabilitatea esecului este impartita. Elev-profesor-parinte.
Este totusi o cruzime sa parcurgi niste ani de scoala fluierand strengareste, sa te astepte un examen dur si la final sa fie un esec total ! Oare ei nu se gandesc ce produs va da societatii? Degeaba isi bate capul un profesor, daca el nu este ajutat si de familia elevului.
La ce se gandesc acesti parinti? Vor sa iasa niste flori de nufar in locuri unde nu au aruncat nici macar seminte de urzica? Asta e realitatea! Va uimeste promovabilitatea la bac? Stiati ca suntem pe penultimul loc din Europa si la egalitate cu Congo la nivelul invatamantului? Asadar, de ce va mirati?
Iar voi parinti, aratati-le voi, lor, lasi ce sunt, ce inseamna dorinta de a va educa un copil!” Fiti voi cei care sa-i spalati de rusinea indolentei . Meschini ce sunt.! Egoisti.! Gandind numai la ei. Uitand de viitorul copiior vostri !? Oare asa sa fie?
Vorbesc de pe pozitia unei mame care are un copil student la arhitectura. Niciodata nu m-am opus cand i s-a recomandat o carte utila, sa nu si-o cumpere.Si posibilitatile erau modeste.
D-na jurnalist, va contrazic cu vehementa. Nici un profesor nu s-a imbogatit cu aceste carti. Ci, contrar, au imbogatit cunostintele acelor elevi dornici de cunoastere si de munca.
Articolul dv., tendentios publicat, la interventia unor parinti care nu vor sa-si instruiasca proprii copii, nu face altceva, decat sa arunce cu pietre in dascalii care-si dau toata silinta ca acesti copii sa poata prinde radacini in acest prezent sumbru. ”O lume fara radacini este o lume fara morala!” – acad. Zoe Dumitrescu Busulenga
Rolul educatiei este sa ii invete pe cei care pot si vor sa invete. Pentru ceilalti verdictul este simplu, nu este cazul sa aiba o diploma de bacalaureat. Nici acum, nici peste doi ani si nici peste un sfert de secol. Nu ai ce-i face cuiva care nu vrea sau nu poate sa invete.
Scopul educatiei nu este a-i demonstra tampitului ca e tampit. Dimpotriva, rolul educatiei este sa faca in asa fel incat tampitul sa nu mai fie, eventual, tampit… sa-l educe! Scoala in sine are drept principal scop educarea, iar evaluarea finala trebuie sa reflecte doar gradul in care elevul si-a insusit educatia generala pe care a primit-o.
A fi profesor / invatator este o chestiune de vocatie, nu de … ocupatie.
In sistemul lor de valori viloaiele, bemveurile, tzoalele de firma nu sunt prioritati.
Indulgenta la un profesor este prost inteleasa de elev.
Acum, după aproape 18 ani, profesorul e tipul ăla demodat, care dă banii pe cărţi, dar are un singur costum ros în coate şi cu o Dacie din ’70 – de care fac miştouri băieţii dintr-a 10-a… Asta în cazul în care profesorul nu e absolvent post-reloluţie care-a făcut o particulară dubioasă după ce-a fost un elev mediocru în liceu..
Cum vrei să faci învăţământ fără profesori de calitate? Până-n ’90 cei mai buni deveneau profesori. N-aveau salarii enorme, dar nici nu arătau ca Cenuşăreasa într-o clasă de copii de bani gata. Statutul de profesor era unul respectabil. Acum..? Vai de steaua lor: vorba lui Murphy: cine ştie – face; cine nu ştie îi învaţă pe alţii
Învatamantul din Romania este la pamant in momentul de fata, iar Noua lege a educatiei nu face decat sa inrautateasca lucrurile si sa descurajeze si mai mult invatatul. Iar dv d-na jurnalist contribuiti prin aceste articole tendentioase la descreditarea invatamantului.
Totusi, profesorii nu se comporta ca niste fiinte „napastuite” si „batute de soarta”, nu isi plang de mila, ci tin fruntea sus, constienti fiind de adevarata lor valoare.
Asta e de apreciat.
Si sa mai stiti ca proverbul ”cine are carte, are parte” este inca valabil.
Si asa nivelul Romaniei din acest punct de vedere, comparativ cu alte state de pe glob, s-ar putea situa (daca am face o paralele cronologica), probabil pe undeva prin paleolitic. Sau „epoca pietrei neslefuite, pentru ca singura piatra slefuita este inima, si aceasta a fost uitata demult” (parafrazand un mare scriitor).
Faptul ca ati publicat acest ”rasunator” articol va atarge elogiile unor parinti absenti la educatia propriilor lor copii. V-as sugera o idee; nu omori clipa ca sa poti citi ora.
Iar statul roman sa investeasca in manuale,nu bietul profesor sa fie obligat sa suplimenteze ceea ce statul neglijeaza, ca elevul sa poate face cerintelor mari pe care ministerul invatamantului le cer tuturor la examenele de treapta si de bac.
Mi-e greu sa cred ca la asa o promovabilitate de slaba s-a implicat familia!
Lasati profesorii sa-si faca datoria cu vocatie (pentru cei, care cu adevarat o au) pentru ca aceste ”rateuri” ale copiilor la examene, alteori rare, tind sa devina obisnuintza … auzim, citim despre ele, ridicam din umeri, mergem mai departe …nu ne pasa pe moment, traim doar prezentul fara sa ne gandim la viitorul lor, al copiilor nostri.
Cind scolile romanesti vor fi in stare sa cultive intelectuali de talia absolventilor de liceu din vremea lui Dej, de talia puscariasilor din vremea lui Groza, fiti amabili si treziti-ma.
Interesant eseul dumneavoastra dar nu vad legatura cu articolul.
In articol este vorba de o culegere de matematica pentru clasa a V-a.
Sunt parinte, am parcurs destule culegeri in scoala (va dau doar doua exemple Hristev la fizica si Titeica la geometrie) dar nu am cum sa nu inclin spre punctul de vedere al autoarei articolului.
Educatia o facem impreuna – educatori, invatatori, profesori si parinti – iar in momentul cand rezultatele nu sunt multumitoare responsabilitatea se imparte intre toti si nu este doar a parintilor cum dati de inteles in comentariul dumneavoastra.
Si v-as ruga sa nu supraevaluati valoarea invatamantului in anii comunismului fiindca si atunci erau analfabeti cu diploma de bacalaureat, si atunci erau profesori mai slabi, parinti neimplicati si elevi din categoria beizadelelor.
Legatura este foarte simpla dl.Dan……carte- profesor- elev. Nu lucrez in acest domeniu, dar am copii studenti copii in care am investit educatie si prin sprijinul acestor profesori.Nimeni nu te obliga sa cumperi o carte, si nu cred ca acest domn inspector, prin functia pe care o are, a impus asa ceva, ca obligativitate. Dv., daca ati fi parintele unui copil si v-ar cere sa-si cumpere aceasta culegere, nu cred ca puteti sa va opuneti, analizand ca e spre binele lui si nu al profesorului asa cum gandesc alti parinti.D-na jurnalist face o mare gresala cand spune in articol de acest domn ”’matematician”,expresie care are alt inteles pentru adevaratii matematicieni Domnul are titulatura sa si nu are nevoie de una data ironic de un jurnalist care nu are habar de domeniul respectiv. In Romania era o vorba”toti se pricep la fotbal si agricultura”, parafrazand, toti jurnalistii se pricep la matematica si educatie.In plus, convingerea mea este ca d-na are ceva personal impotriva acestu domn profesor; nepastrand echidistanta jurnalistica, articolul nu mai este credibil. Ce simpatici sunt acesti jurnalisti care descopera coruptia cu microscopul si nu cu telescopul.Fixati-va telescopul, d-na jurnalist, pe ”BROSCOIUL” din Bistrita, seful dv. de la PDL. Doamne ajuta!
În opinia dumneavoastră, aşadra, domnul inspector Cosic nu e matematician! Buuuun! Să ne uităm în DEX. MATEMATICIÁN, -Ă, matematicieni, -e s. m., s. f. Specialist în matematică. [Pr.: -ci-an] – Din fr. mathématicien.
Drept urmare, pe logica dvs. nu ar prea avea competenţe să scrie culegeri de matematică. Folosindu-mă de logica mea, are, dar nu are voie, ca inspector, nici măcar să sugereze cuiva să-i cumpere cartea, cu atât mai puţin să o impună.
Cum logica dvs, cam lasă de dorit, la restul mizeriilor nu mai răspund ca să nu ziceţi că am ceva personal cu dvs.
Când domnul Botiş şi-a pierdut funcţia de ministru din cauza acestui ziar, ce credeţi că a spus „şeful meu de la PDL”? V-aş sugera să nu mai fiţi atât de ipocriţi cei care scrieţi acuzaţii sub protecţia anonimatului. Eu mi-am asumat tot ce am scris şi nu aveţi dreptul să judecaţi dvs. cei care nu faceţi acest lucru.
Botis, trebuia sa cada, hotarase Zeus! Aveti perfecta dreptate!
Avand in familie trei absolventi ai facultatii de Matematica de la UBB nu am observat sa fie vreunul lezat daca cineva ii spunea matematician asa ca sincer nu vad unde a gresit autoarea articolului. Iar ¨obligatia¨ de a face ceva intr-un grup se poate sugera nu trebuie neaparat impusa direct – se practica in toata societatea noastra, nu doar in invatamant. De aceea situatia prezentata in articol mi se pare destul de apropiata de o alta ¨boala¨ a invatamantului nostru si anume meditarea particulara a propriilor elevi de la scoala.
Mie imi place alta chestie si anume ca acum nu mai sunt bune culegerile pentru un intreg ciclu scolar (asa cum generatii intregi au invatat tot matematica de gimnaziu din culegerea d-lui Gheba) ci trebuie cate o culegere anual. Astept sa vad daca vom ajunge la culegeri semestriale.
La partea cu politica ma abtin – in mod sigur nu m-as ridica la nivelul dumneavoastra.
Domnilor, nu contestă nimeni nevoia de a avea culegeri de probleme, ci faptul că un inspector e cel care le scrie şi apoi le impune. Domnul Cosic, dacă vrea să ajute la ridicarea învăţământului românesc, să scrie culegeri ca dascăl şi să nu se mai lupte cu secolele să ajungă iar inspector ca şi cum ar fi singurul capabil să ocupe această funcţie şi apoi să dea „indicaţii preţioase” profesorilor ce culegere să folosească. Cred că s-a înţeles ideea. În rest, spor la scris culegeri tuturor!
E clar ca aveti ceva cu inspectorul! Asta nu mai este jurnalistica, este executie (la comanda?).
Bine, doamnă. În fiecare zi am ceva cu cineva. Dacă vă place să cumpăraţi cărţi la comandă, luaţi cu TIR-urile că nu mă deranjează, dar nu băgaţi pe gâtul copiilor şi părinţilor tot ce vă impune inspectorul. Cu asta nu sunt de acord.
Mulţi dintre cei care astăzi se numesc jurnalişti sunt, după părerea mea, nişte propagandişti, unii ordinari, alţii mai rafinaţi, ai unor interese, fie ale unor grupuri de putere, fie ale lor personale. De aici, rea conştiinţă, retorică dezechilibrată, dezinformări, falsuri mediatice.
E părerea dvs.Să trăiţi bine cu ea! Mulţi dintre profesorii de azi sunt nişte fabrici de făcut bani. Unii ordinari, alţii mai rafinaţi, toţi ale propriilor interese. Păcat că ei sunt cei care pretind că formează caractere. La şcoală eşti obligat să mergi, ziare nu citeşti decât dacă vrei. De aici deducem cine e mai periculos.
Ma bucur mult sa vad ca cineva mai indrazneste sa spuna adevarul si sa-i demaste pe cei din ISJ. Mai mult, d-l Cosic e un profesor slab, de asta si fuge in medicale cand e trimis la catedra, asta daca nu fuge la marii partidelor sa planga sa nu fie demis. Despre Lili, e de toata jena, eu nu am avut rabdare nici sa citesc pana la capat comentariul, dar, cunoscandu-i stilul, banuiesc ca Lili e un diminutiv de la Dorel. Si, daca tot ati pornit pe acest drum, vedeti putin si de altii: un singur exemplu, informatica la Rebreanu nu poate fi studiata decat din manualul d-nei inspector si al sotului ei.
Măcar acolo ştim ce rezultate s-au obţinut. Copiii merg la Balcaniadă şi se mai întorc şi cu premii.
Presupun ca @”un profesor” se refera la manualul „C# pentru liceu” care poate fi utilizat in pregatirea elevilor claselor a XII – a, profil matematica-informatica. Cartea amintita este folosita in majoritatea liceelor din tara nu doar la Liviu Rebreanu, pentru ca este singurul manual de C# pentru liceu existent deocamdata pe piata. Acest manual se comanda la editura si nu se comercializeaza de catre autori. Invit @”un profesor” sa-si achizitioneze cartea, sa invete ceva frumos si util, mai ales daca specialitatea sa este informatica.
@Lili Înclin să cred că „un profesor” are dreptate. Vă numiţi, de fapt, Dorel, acel tip de „Dorel” care suferă de scenarită cronică, e obsedat că doar el face lucruri bune şi numai el poate fi inspector. Da, are dreptate!
Va multumim si va felicitam doamna Sabau pentru tot ce ati scris, in special pentru articolele legate de invatamant cum ar fi: Monstrii de la caterdra, Scoala Mihai Eminescu Nasaud–fabrica de facut bani, etc. Fiti sigura ca ati ajutat oe multi care nu se pot ajuta singuri si ati contribuit la schimbari importante. Va rugam sa continuati si sa lasati deschise canalele pentru a putea semnala anomaliile unor situatii similare.
Va multumim si va felicitam doamna Sabau pentru tot ce ati scris, in special pentru articolele legate de invatamant cum ar fi: MONSTRII DE LA CATEDRA, SCOALA MIHAI EMINESCU NASAUD– FABRICA DE BANI etc. Fiti sigura ca ati ajutat pe multi care nu se pot ajuta singuri si ati contribuit la schimbari importante. Va rugam sa continuati si sa lasati deschise canalele pentru a putea semnala unele situatii similare. De anomalie, fireste. Sarbatori frumoase si ”LA MULTI ANI!”
Motivul asta e de fapt unul general si se cheama “acasa” iar acasa sunt prietenii si familia cu care comunic in aceeasi limba.