Câţi bani au făcut ”băieţii deştepţi” din retrocedări. Băeşu: La Bistriţa, terenuri ca la Monte Carlo

Holistic
“La ANRP a fost cel mai mare jaf împotriva statului român prin supraevaluări. Am ajuns să dăm 10 milioane de euro despăgubire pentru un teren agricol de pe lângă Bistriţa. Pe rapoartele de evaluare, Bistriţa avea terenuri comparabile ca valoare cu cele din Monte Carlo”, a spus şeful actual al instituţiei, George Băeşu.

Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP), George Băeşu, că o parte dintre oamenii cărora nu li s-au putut restitui proprietăţile în natură au primit bani drept despăgubiri şi aşa se va întâmpla şi în continuare.  “Celor care au avut despăgubirile aprobate aprobate până în 2011 – când s-a terminat de jefuit Fondul Proprietatea – şi lor nu au avut ce să le mai dea, am început să dăm de anul acesta în cinci tranşe. Anul acesta, Guvernul României a dat 570 de milioane de lei ca primă tranşă de despăgubiri fie aprobate de ANRP, fie hotărâte prin instanţă”, a explicat el.

În ce priveşte judeţul Bistriţa-Năsăud, în baza Legii 165 din 2013 care a adus unele schimbări în materie de retrocedări au fost alocaţi anul acesta 4,24 milioane de lei.

“De când există legile proprietăţii, în Bistriţa-Năsăud au venit doar 3,64 de milioane de lei. În schimb, în Bistriţa-Năsăud, titluri de conversie, acţiuni la Fondul Proprietatea dintotdeauna s-au dat 37,8 milioane de acţiuni. Toate dosarele cu acţiuni la Fondul Proprietatea şi în cash pe Bistriţa-Năsăud din 2005 de când există ANRP şi până anul trecut au făcut 40 de milioane de lei. Un singur dosar de Bistriţa, dar cesionat la cineva, la Bucureşti, face 40 de milioane de lei. În loc ca banii să ajungă la oameni, la Bistriţa, au ajuns la nişte băieţi deştepţi, la Bucureşti. Vorbim de anii 2009, 2010 şi 2011. Adunate sunt vreo 200 de milioane de lei, dosare de Bistriţa cu bani încasaţi de persoane din Bucureşti”, a spus Băeşu.

El a explicat că oameni din Bistriţa care au avut, în general, dosare pe fond funciar şi care nu au putut intra în posesia terenurilor nici după ani întregi de aşteptare, au apelat la „băieţi deştepţi” care au rezolvat problema imediat.

„Oamenii aceştia au dosare din 1991, 1992, din 2001-2002 şi până în 2009, dosarul a stat undeva, ori la primărie, ori la Prefectură, ori la ANRP. Nu ştiu exact pentru fiecare în parte. În clipa în care a apărut domnul X şi a cumpărat (cesionat –n.r.), într-o lună de zile dosarul a fost gata, s-a făcut raportul de evaluare şi s-au luat banii. De multe ori, cei care au cesionat sunt oameni care nu au terminat liceul. La ce le mai trebuie liceul la atât de mulţi bani?”, a spus Băeşu care a arătat că sunt nenumărate cazuri de „băieţi deştepţi” care au aluat peste 3-4 milioane de lei,  dică peste milionul de euro. El a citit dintr-o listă câteva nume cum ar fi Cristea Cătălin Marian cu un dosar din septembrie 2009 pentru care statul a plătit despăgubiri de 38 de milioane de lei.

“Sunt terenuri din Bistriţa, cu dosare făcute pe aici, cumpărate de cineva ca să le recupereze drepturile oamenilor, însă banii ajunşi efectiv la oamenii din Bistriţa sunt în jur de 40 de milioane de lei, în timp ce la cei din Bucureşti, care au cerut despăgubiri pentru terenurile din Bistriţa, au ajuns aşa: 38 de milioane de lei, 7 milioane de lei, 19 milioane de lei, 47 de milioane de lei, avem un dosar de 30 de milioane de lei, unul de 59 de milioane, unul de 16 milioane … Nu pot să vă dau numele, dosar, o să-i vedeţi, încet-încet la televizor (la DNA -n.r.). Important este altceva, că la ANRP a fost cel mai mare jaf atât împotriva statului român – fiindcă s-au făcut supraevaluări, am dat Fondul Proprietatea degeaba. Ce înseamnă Fondul Proprietatea? 20% din Petrom, 20% din Electrica, 20% din Hidroelectrica. Adică le-am dat pe degeaba şi au fost păcăliţi nişte oameni degeaba. Am ajuns să dăm 10 milioane de euro despăgubire pentru un teren pe lângă Bistriţa, pe un teren agricol de la marginea oraşului. 47 de milioane de lei nu fac vreo 12 milioane de euro în 2010? Ba da, cam acolo sunt. Noi am vut un caz în Bucureşti în care am dat 100 de milioane de euro pentru un teren aflat pe fundul unui lac. Şi la Bistriţa sunt multe cazuri de genul acesta. Bistriţa, la un moment dat, pe rapoartele de evaluare avea terenuri comparabile cu Monte Carlo, adică nu au de-a face rapoartele acestea de evaluare nimic cu terenurile din Bistriţa. Eu sunt de fel din Focşani. Bistriţa e un oraş poate mai turistic, dar tot în zona aceea suntem, dar nu a făcut niciodată la Focşani 1000 de euro metrul pătrat. A făcut 300-400, dar aici făcea o mie de euro metro pătrat. Bistriţa, Cluj-Napoca şi Piteştiul aveau terenuri la fel de scumpe ca la Bucureşti. Ţi-ai fi luat o plajă întreagă la Constanţa pentru o bucată de teren agricol pe la Bistriţa. De ce la Piteşti? Poate pentru că e domnul Vişoiu, cel care a luat o sută de milioane de euro în câţiva ani de acolo şi alţi domni de la Piteşti”, a spus Băeşu.

Întrebat dacă are suspiciuni în legătură cu ce a făcut precedesoarea sa, Crinuţa Dumitrean, el a spus: „Eu nu am suspiciuni legate de Crinuţa Dumitrean. Am certitudini că aceste lucruri s-au întâmplat în timpul mandatului ei. Nu ştiu dacă e cercetată în vreun dosar. Dacă plecăm de la ideea că de la ANRP s-au cerut peste 200 de dosare al DNA în 2012 din perioada 2010-2011, să ştiţi că eu eram plecat din ţară”, a declarat Băeşu.

Întrebat dacă există dosare din Bistriţa-Năsăud care fac obiectul unor cercetări penale, Băeşu a spus că este un dosar în care ANRP a fost executat de o persoană care a luat 2 milioane de euro. “Acum am câştigat noi contestaţia la executare şi trebuie să îi luăm banii înapoi şi să vedem cum facem acum. Sunt două familii, una stă în Bistriţa, una la Bucureşti, dar părţi ale aceluiaşi dosar. Ne-au executat silit în lipsa unor titluri executorii valabile cu încuviinţări de la judecători. Ulterior, când facem contestaţie la executare, aceiaşi judecători, sau alţii, spun că executare e nelegală şi trebuie anulate toate actele. Din păcate, în anumite situaţii nu mai găsim banii”, a adăugat el.

Şeful ANRP a spus că toate numele „băieţilor deştepţi” le-a transmis ANAF. ” Aceste nume de pe listă le-am trimis de acum doi ani la ANAF şi am cerut ca măcar să ia impozite de la oamenii aceştia fiindcă Guvernul anterior a considerat că nici măcar nu trebuie să plătească impozite. Acum, ANAF, desfăşoară nişte acţiuni prin care vrea să verifice marile averi”, a spus Băeşu.

El a declarat că, în mandatul său activiotatea ANRP e pe site, la vedere, transparentă. „Eu nu am vorbit niciodată despre doamna (Crinuţa Dumitrean –n.r.), despre domnul (Ioan Oltean care a susţinut-o să ajungă în funcţie -n.r.), că nu era cazul meu, dar când când în ultimele zile cum ne spun ei că vor să facă schimbarea. Eu le arăt oamenilor că, de un an de zile, totul e pe site. Şi când văd că ni se propune schimbarea … Nu mă refer la alte ministere, eu mă refer la lucrurile cu care mă ocup eu. Adică ne chinuim de doi ani şi jumătate acolo să facem ceva acolo şi vine cineva şi spune să facem o schimbare”, a spus Băeşu.

Şeful ANRP nu a pronunţat numele lui Ioan Oltean, dar a făcut câteva referiri la adresa unui aşa numit „Mustache” despre care a spus că a aflat că aşa i se spune.

Cristiana Sabău

A absolvit Universitatea "Babeş-Bolyai" Cluj-Napoca, Facultatea de Litere, secţia română-franceză. În 1996 a debutat în mass-media. A colaborat de-a lungul timpului cu mai multe instituţii de presă printre care Ziua, România Liberă, Europa FM, Radio 21,Radio România, Mediafax, NewsIn, Realitatea TV. În 2011, anul în care a fondat publicaţia Timp Online, a primit distincţia "Jurnalistul bunei guvernări", decernat de Asociaţia pentru o Românie Curată pentru investigaţia care a dus la demisia unui ministru din Guvernul României.
Cristiana Sabău

Google Ads-sub articol

Comentarii

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Toate comentariile vor fi moderate (aprobate manual).

Vă rugăm să respectați următoarele reguli:

  • 1. Să vă referiți doar la articolul la care postați comentariul.
  • 2. Folosiți un limbaj civilizat, fără injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
  • 3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, dacă acestea nu au legatură cu textul.
  • 4. Autorul articolului poate fi criticat pentru eventuale greșeli, incoerență, lipsă de documentare etc.
  • 5. Numele folosit să nu fie nume de personalități ale vieții publice sau parodieri ale acestora.
Nerespectarea regulilor menționate mai sus va duce la ștergerea comentariilor, fără avertisment și fără explicații.