„Capul şarpelui” din zona de câmpie a judeţului, protejat de Natura 2000

Holistic
Peste 1100 de hectare de pajişti din localităţile Sărmăşel, Milaş şi Urmeniş au fost declarate Situri Natura 2000. Specialiştii vor să protejeze de aci două habitate de pajişti, trei specii de amfibieni şi două specii de plante printre care şi "Capul şarpelui".

Pajiştile Sărmăşel- Milaş- Urmeniş cu o suprafaţă totală de 1136 de hectare întinse pe raza judeţelor Bistriţa-Năsăud, Mureş şi Cluj au fost desemnate sit Natura 2000 în luna noiembrie a anului trecut. Specialiştii au cerut protejarea zonei pentru două habitate de pajişti, „Pajişti stepice subpanoic” şi „Tufărişuri subcontinentale peripanoice”, pentru trei specii de amfibieni – „Tritonul cu creastă”, „Buhaiul de baltă cu burta roşie” şi „Buhaiul de baltă cu burta galbenă”, dar şi pentru două specii de plante – „Hodolean tătăresc” şi „Capul şarpelui”.

Tot la sfârşitul lunii noiembrie a mai fost declarat sit Natura 2000 şi Someşul Mare pentru protejarea vidrei şi a braoştei ţestoase de apă şi a mai multor specii de peşte şi broaşte, respectiv 888 de hecatre din zona Şieu-Budac unde se înceracă protejarea a şapte specii de peşte, dar şi a vidrei.

În judeţul nostru sunt, în prezent, zece situri Natura 2000.

Circa două treimi dintre români nu ştiu ce reprezintă Reţeaua Natura 2000. Este concluzia studiului „Atitudinile şi percepţiile populaţiei faţă de siturile Natura 2000”, întocmit de Centrul Naţional pentru Dezvoltare Durabilă (CNDD), bazat pe datele celui mai recent sondaj naţional de opinie realizat în cadrul proiectului InfoNatura2000.

Potrivit studiului, 68% dintre români nu au auzit niciodată despre Natura 2000, dar în ciuda gradului scăzut de informare, 88% din totalul repondenţilor au spus că declararea siturilor reprezintă un lucru bun sau foarte bun pentru comunitatea locală.

Referitor la conţinutul tematicii Natura 2000, oamenii cunosc cel mai bine modul de conduită în interiorul siturilor, dar au puţine informaţii despre strategiile şi planurile care vizează siturile, activităţile de conservare, avantajele şi dezavantajele ce decurg din declararea acestora drept situri şi ce specii sunt protejate.

Studiul a fost realizat în perioada octombrie-decembrie 2011 pe un eşantion de 3.819 repondenţi din localităţile aflate pe raza celor 381 de situri Natura 2000, instituite până la data de 1 august 2011. Pentru întregul eşantion marja de eroare maximă este de +/-1.6%.

Cercetarea face parte din proiectul InfoNatura2000 ‘Campanie naţională de conştientizare privind importanţa conservării Biodiversităţii prin Reţeaua Natura 2000 în România’, derulat de către Fundaţia Centrul Naţional pentru Dezvoltare Durabilă în parteneriat cu Ministerul Mediului şi Pădurilor – Direcţia Biodiversităţii.

Natura 2000 este o reţea europeană de zone naturale protejate care cuprinde un eşantion reprezentativ de specii sălbatice şi habitate naturale de interes comunitar, constituită nu doar pentru protejarea naturii, ci şi pentru menţinerea acestor bogăţii naturale pe termen lung, pentru a asigura resursele necesare dezvoltării socio-economice.

Realizarea reţelei Natura 2000 se bazează pe două directive ale Uniunii Europene, Directiva Habitate şi Directiva Păsări, ce reglementează modul de selectare şi desemnare a siturilor şi protecţia acestora, iar statele membre au dreptul de a reglementa modalităţile de realizare practică şi de implementare a prevederilor din Directive.

Pe teritoriul UE au fost identificate nouă regiuni biogeografice, România deţinând cea mai mare diversitate biogeografică, cu cinci astfel de regiuni: continentală (cea mai comună), alpină (în ţările cu zone montane), panonică, pontică (şi în Bulgaria) şi stepică.

Cristiana Sabău

A absolvit Universitatea "Babeş-Bolyai" Cluj-Napoca, Facultatea de Litere, secţia română-franceză. În 1996 a debutat în mass-media. A colaborat de-a lungul timpului cu mai multe instituţii de presă printre care Ziua, România Liberă, Europa FM, Radio 21,Radio România, Mediafax, NewsIn, Realitatea TV. În 2011, anul în care a fondat publicaţia Timp Online, a primit distincţia "Jurnalistul bunei guvernări", decernat de Asociaţia pentru o Românie Curată pentru investigaţia care a dus la demisia unui ministru din Guvernul României.
Cristiana Sabău

Google Ads-sub articol

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Toate comentariile vor fi moderate (aprobate manual).

Vă rugăm să respectați următoarele reguli:

  • 1. Să vă referiți doar la articolul la care postați comentariul.
  • 2. Folosiți un limbaj civilizat, fără injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
  • 3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, dacă acestea nu au legatură cu textul.
  • 4. Autorul articolului poate fi criticat pentru eventuale greșeli, incoerență, lipsă de documentare etc.
  • 5. Numele folosit să nu fie nume de personalități ale vieții publice sau parodieri ale acestora.
Nerespectarea regulilor menționate mai sus va duce la ștergerea comentariilor, fără avertisment și fără explicații.