Bani de la Guvernul Ungariei şi CJ pentru salvarea Bisericii Evanghelice din Jelna. Au început lucrările

(FOTO) Guvernul Ungariei a donat, prin Fundaţia Teleki, suma de 5 milioane de forinţi pentru salvarea Bisericii Evanghelice din Jelna, echivalentul a 15.000 de euro, bani cu care au început deja lucrările de conservare a monumentului istoric despre care specialiştii spun că adăposteşte o replică fidelă a mozaicului Navicella, realizat de către Giotto pentru Bazilica San Pietro din Roma.

Ministrul secretar de stat dr. Puskas Imre din Ungaria a sosit la Jelna pentru a face acest anunţ şi pentru a vedea stadiul lucrărilor care au început acum cinci zile.

biserica-jelna-2 biserica-jelna-4 biserica-jelna-5 biserica-jelna-1

„Biserica Evanghelică Jelna este un monument simbolic din vremea Regelui Ludovic, monument care este o dovadă certă că, din punct de vedere cultural, cei care au trăit aici, români, maghiari, saşi, erau ancoraţi în cultura mondială. Noi ne simţim responsabili pentru aceste monumente care sunt parte a culturii mondiale, iar valoarea culturală a acestui monument creează o obligaţie a Guvernului Ungariei de a salva aceste monumente. Ca reprezentant al Guvernului Ungariei am pornit un program care se va ocupa în principal de monumente cu o valoare inestimabilă din spaţiul intracarpatic, monumente care nu sunt neapărat pe teritoriul Ungariei. Mulţumesc CJ Bistriţa-Năsăud că a acceptat să fie partenerul nostru pentru a reda acestui monument strălucirea de odinioară. Noi am venit deocamdată cu 5,1 milioane de forinţi pentru a slava ce mai există, dar vom mai aduce bani pentru refacerea frescelor din interiorul navei bisericii şi vom veni cu banii pentru un acoperiş care va salva întregul aşezământ. Sperăm că vom putea veni în continuare cu exemple pozitive în care români şi maghiari se vor implica pentru salvarea unor monumente ca un exemplu pozitiv de convieţuire pentru viitorul comunităţilor maghiare şi române din Ardeal”, a spus ministrul secretar de stat dr. Puskas Imre.

Vicepreşedintele CJ, Alexandru Pugna, a făcut oficiile de gazdă şi a mulţumit oficialului maghiar: „E un lucru inedit pentru că, de 1000 de ani, împreună, români, maghiari, saşi, trăim în acest areal şi este inedit pentru că românii şi maghiarii şi-au dat mâna ca să salveze un monument saşilor, mai puţin reprezentaţi în acest areal transilvan. Pentru un obiectiv cultural ne-am dat mâna să salvăm acest edificiu cu totul aparte pentru că ea păstrează o pictură rară, Navicella a lui Giotto, contribuţia fiind de 15.000 de euro din partea Guvbernului Ungariei şi 15.000 de euro de la CJ prin Complexul Muzeal”.

Proiectantul lucrării, dr. Makay Dorottya: „Deocamdată s-au elaborat proiecte de intervenţii urgente asupra Bisericii. Se află într-o stare de degradare extrem de avansată. Acest proces trebuie oprit pentru ca restauratorii de picturi murale să poată restaura picturile. Deocamdată, din partea maghiară s-au demarat lucrările de sprijinre a bolţilor, de curăţire, împănare, injectarea a arcelor zidăriilor. Urmează sprijiniri pe zona exterioară, o şarpantă exterioră, iar din suma bugetară a CJ se va continua cu completarea zidurilor, tratarea suprafeţelor de bolţi şi aşezarea unei şarpante şi învelitoare temporară în prima etapă. Întrebarea este care va fi scopul final. Ar trebui să fie şi asigurarea navei, ceea ce nu a intrat în discuţie, salvarea zidurilor de incintă, includerea într-o punere în valoare şi a turnului, iar aceasta ar fi o iintervenţie mult mai amplă de ordinul a 500.000 de euro. Întrebarea e unde ne oprim. Beneficiarul va decide tema de proiectare, însă deocamdată suntem în faza de salvare a pacientului, să primească oxigen. Eu am venit să lucrez voluntar pentru că mi-a plăcut acest interes internaţional pentru salvarea unui monument de cultură care poate fi luat ca exemplu. Numai în Bistriţa-Năsăud sunt 31 de localităţi foste săseşti în care sunt 25 de biserici monumente istorice, 12 de categorie A şi 13 de categorie B. Nu sunt toate în această stare de degradare, dar prin această minunată colaborare maghiară-română se poate atrage atenţia asupra patrimoniului construit, aflat în stare de degradare”.

Managerul Complexului Muzeal Bistriţa-Năsăud, Alexandru Gavrilaş, a precizat pentru Timp Online în ce stadiu sunt lucrările şi ce se vrea în final: „Lucrările au început de cinci zile. Avem finanţare jumătate de la Guvernul Ungariei prin Fundaţia Teleki din Ungaria, jumătate de la Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud. Suma este de 30.000 de euro, plus că avem partea de proiectare asigurată gratuit de o firmă de proiectare din judeţul Cluj. Vorbim de restaurarea altarului făcută de o firmă din Satu Mare. Se construieşte o zonă de sprijin fără să se atingă de zona pereţilor, romanate le spunem în restaurare, o schelă care va sprijini bolţile, cheia de boltă în aşa fel încât să se poată interveni pe partea deasupra, să se degajeze pământul, să poată face injectările superioare şi să poată pregăti partea dea coperiş, respectiv învelitoare temporară pentru anul acesta în aşa fel încât, în primăvara anului viitor, să avem ce salva, respectiv pictura care a făcut să demareze acest proiect cu paşi mai acceleraţi. E vorba de replica după Navicella lui Giotto, a patra replică din lume. Biserica Evanghelică Jelna nu va fi refăcută niciodată şi nu va mai avea scopul pentru care a fost construită: La această oră, e o întrebare la care înceracă să răspundă toţi cei abilitaţi, cât e construcţie, cât e reconstrucţie, cât e conservare. (…) Rolul ei, împreună cu zidul de împrejmuire, cu turnul, va fi acela de atragere a potenţialului turistic şi de exemplu de bune pratici la nivel de România, de ceea ce ar trebui să se întâmple cu monumentele istorice cu unul sau mai mulţi stăpâni”, a spus el.

Cercetătorii maghiari au făcut o descoperire foarte importantă în Biserica Evanghelică din Jelna, ridicată în 1482 şi pictată în al doilea deceniu al anilor 1500. Pe unul din ziduri aici a fost găsită o replică fidelă a mozaicului Navicella, realizat de către Giotto pentru Bazilica San Pietro din Roma. Potrivit specialiştilor, în întreaga lume mai există doar câteva astfel de picturi. Descoperirea a fost prezentată la o conferință care are loc în 18 februarie la Budapesta la Centrul de Arhitectură, ocazie cu care experții avertizează că Biserica Jelna riscă prăbuşirea, iar mozaicul rar este pe cale de a fi distrus. O asociaţie maghiară a semnalat situaţia arhitectului şef al judeţului, Biserica Jelna fiind acum în proprietatea Consiliului Judeţean.

Potrivit unor documente păstrate de Muzeul Brukental din Sibiu, Biserica din Jelna a fost la început catolică şi purta hramul Sfântul Petru. În 1455, aici erau importante relicve creştine: fragmente din veşmântul Fecioarei Maria, din coroana de spini a lui Iisus şi pământ de la Mormântul Sfânt de la Ierusalim. În anul 1502, Biserica avea un steag aurit pentru procesiuni religioase. În 1558, obiectele catolice au fost vândute, biserica a devenit lutherană, s-a ridicat turnul din piatră şi s-a montat un ceas. Astăzi, totul e ruină.

biserica-jelna-6 biserica-jelna-7 biserica-jelna-8 biserica-jelna-9

Cristiana Sabău

Cristiana Sabău

A absolvit Universitatea "Babeş-Bolyai" Cluj-Napoca, Facultatea de Litere, secţia română-franceză. În 1996 a debutat în mass-media. A colaborat de-a lungul timpului cu mai multe instituţii de presă printre care Ziua, România Liberă, Europa FM, Radio 21,Radio România, Mediafax, NewsIn, Realitatea TV. În 2011, anul în care a fondat publicaţia Timp Online, a primit distincţia "Jurnalistul bunei guvernări", decernat de Asociaţia pentru o Românie Curată pentru investigaţia care a dus la demisia unui ministru din Guvernul României.
Cristiana Sabău

Google Ads

Comentarii

  1. Nea. Ion

    FELICITARI DOAMNA PROFESOARĂ CRISTIANA SABĂU pentru lupta dusă cu nepăsarea autoritătilor.Mediatizarea făcută de dumneavoastra atât la nivel județean,dar mai ales la nivel national prin Radio Romania Actualităti a dat roade.CJ BN …doar împins de la spate și mai ales in campanie.
    PĂREREA MEA!

    (-9)
  2. Pentru Jelna

    Aveti perfecta dreptate Nea.Ion….CJ BN impins de la spate si pus in fata faptului implinit cu ajutorul financiar venit din partea maghiara, mai mult ca sigur, daca nu era aceasta initiativa de a salva ce se mai poate salva, nu se facea nici un demers din partea autoritatilor locale si a CJ BN. Respect si jos cu palaria in fata initiatorilor maghiar.

    (5)
  3. florin

    Din pacate, Biserica Evanghelica din Jelna nu este un caz izolat de indolenta si nepasare manifestate fata de valorile parimoniului istoric si cultural din partea autoritatilor. Mai multe monumente istorice din judetul Bistrita-Nasaud au nevoie urgenta de ajutor pentru a fi salvate de la o ireversibila disparitie. De exemplu, au existat numeroase semnale de alarma si in legatura cu soarta castelelor medievale de la Comlod si Posmus, dar lucrurile nu s-au schimbat. Cat priveste Biserica Evanghelica din Jelna degradarea a devenit aproape ireversibila. A trebuit sa vina strainii sa ne arate valoarea acestui monument amenintat cu disparitia, si chiar sa contribuie material, pentru salvarea lui.
    Este foarte trist ca autoritatile nu realizeaza nici acum in ceasul al 12-lea voloarea inestimabila a patrimoniului istoric si cultural aflat la un pas de a fi iremediabil pierdut, in ciuda avertismentelor repetate:
    Vezi:http://www.timponline.ro/salvati-biserica-evanghelica-din-jelna-in-ea-a-fost-candva-o-parte-din-coroana-de-spini-a-lui-iisus/

    (5)
  4. Tacitus

    Din câte se vede încă odată, Dumnezeu are sângele verde, maghiar. Sloganul pesedist pe care CVT l-a tradus „Mândri că suntem calici”, vi-l mai amintiți?

    (1)
  5. Să vină străinii să fecundeze ei femeile noastre

    Să vină străinii. Dar să nu audă nici Dragnea, nici Ponta, nici Ghiță Fanar și nici Ghiță Funar că atunci străinii ori nu mai vin ori numiții aici sus îi alungă.

    (0)

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Toate comentariile vor fi moderate (aprobate manual).

Vă rugăm să respectați următoarele reguli:

  • 1. Să vă referiți doar la articolul la care postați comentariul.
  • 2. Folosiți un limbaj civilizat, fără injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
  • 3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, dacă acestea nu au legatură cu textul.
  • 4. Autorul articolului poate fi criticat pentru eventuale greșeli, incoerență, lipsă de documentare etc.
  • 5. Numele folosit să nu fie nume de personalități ale vieții publice sau parodieri ale acestora.
Nerespectarea regulilor menționate mai sus va duce la ștergerea comentariilor, fără avertisment și fără explicații.