Augustin Zegrean: Internetul este un câştig imens, dar şi o mare pagubă pentru omenire

Fostul preşedinte al Curţii Constituţionale a României, Augustin Zegrean, a declarat, într-un interviu acordat Timp Online că nu va mai dura mult până când se vor face reguli şi pentru „jungla” Internetului, care a dat posibilitatea să se exprime „celui care nu are niciodată curajul să vorbească în public”,

„De fiecare dată când am vorbit, criticile au curs ploaie pe capul meu. Îi văd pe cei care îşi dau opiniile la diverse articole. E foarte uşor să vorbeşti când nu ştie nimeni cine eşti, aşa poţi să înjuri pe oricine. Eu sunt sincer de fiecare dată când vorbesc. Nu pot să mint şi nici să mă ascund. Să strigi după un om, să critici, e foarte simplu. Toţi care nu sunt de acord cu ce spun să vină să stăm de vorbă. Internetul este o mare pagubă pentru omenire din această perspectivă. E un câştig imens, dar, din această perspectivă, îi dă posibilitatea să vorbească celui care nu are niciodată curaj să vorbească în public. Îi dă posibilitatea să critice, să înjure, să facă pe unul şi pe altul în toate felurile. Este trist. Lumea se va organiza şi cu asta, nu va dura mult. Deja, Curtea Europeană de Justiţie de la Luxembourg, dar şi cei de la Strasbourg, vorbesc despre dreptul la uitare şi asta înseamnă că firmele de internet vor fi obligate să şteargă ce cere omul să se şteargă. Dreptul la uitare va deveni un drept fundamental”, a spus Augustin Zegrean.

L-am întrebat ce înseamnă „dreptul la uitare”: „Ai făcut o boacănă la tinereţe, ai tras o fetiţă de codiţe şi te scrie acolo, îţi dă numele şi toată viaţa apare  că tu ai tras o fetiţă de codiţe. Ai dreptul să se şteargă asta. Există acest drept, deja Curtea Europeană de Justiţie vorbeşte despre asta. Nu vreau să greşesc, dar CEDO sau Curtea de la Luxembourg au dat deja o decizie la cererea unui spaniol care, în tinereţe, a avut o problemă cu o bancă şi el apărea ca rău-platnic. După 30-40 de ani, nu putea lua credit din bancă pentru că scria pe internet că nu şi-a plătit o datorie. La noi nu a apărut încă acest gen de procese”.

Fostul preşedinte al CCR a făcut la rândul lui demersuri să fie ştearsă o postare mincionaă la adresa sa, însă fără succes fiindcă România nu are o legislaţie specializată.

„De exemplu, despre mine un domn ziarist pe care eu îl respect şi îl citesc, a scris că am fost jurist de CAP. Nu am fost jurist de CAP şi, chiar dacă aş fi fost nu aş retracta şi nu mi-ar părea rău, pentru că şi jurisconsulţii sunt unii foarte buni profesionişti, dar este o minciună gratuită. Am cerut la Google să o şteargă, dar România încă nu are legislaţie în sensul acesta, dar, dacă aş insista, aş putea să obţin ştergerea acestei postări pentru că este nedreaptă, este mincinoasă”, a spus Augustin Zegrean.

Gigantul american Google a confirmat că va elimina unele rezultate ale căutărilor efectuate pe site-urile sale de internet de utilizatorii de pe teritoriul Uniunii Europene, începând din această săptămână, conform ”dreptului de a fi uitat” stabilit în 2014 de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) şi aplicabil oricărui motor de căutare.

În 2014, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a hotărât ca Google să respecte cererile de ştergere a anumitor rezultate ale căutărilor online, decizie ce a devenit cunoscută ca ”dreptul de a fi uitat”. În baza acestei decizii, utilizatorii europeni de internet pot trimite o cerere către Google în care să ceară companiei americane să şteargă rezultatele care nu mai sunt relevante sau care sunt depăşite. Până acum, Google ştergea doar rezultatele căutărilor efectuate pe unele site-uri ale sale europene, precum google.co.uk, google.de sau google.fr, iar utilizatorii de internet din alte ţări UE găseau rezultatele căutărilor pe domeniul de internet google.com.

”Dreptul de a fi uitat” s-a dovedit până în prezent controversat, deoarece susţinătorii dreptului la liberă exprimare sunt de două ori mai mulţi decât cei care susţin că acest drept este important pentru protecţia datelor cu caracter personal. Din mai 2014, am muncit intens ca să găsim echilibrul corect în implementarea hotărârii Curţii de Justiţie, mai precizează Google în acelaşi comunicat.

În mai 2014, Curtea Europeană de Justiţie a dat câştig de cauză cetăţeanului spaniol Mario Costeja Gonzalez care a cerut să fie şterse anumite linkuri de internet dintr-un articol online al ziarului spaniol La Vanguardia în care se făcea referire la o licitaţie asupra locuinţei sale, dar pe care el ulterior a reuşit să o achite. CJUE a concluzionat că utilizatorii pot solicita motoarelor de căutare, în anumite condiţii, să şteargă din lista de rezultate linkurile către informaţii care afectează viaţa lor privată. Lista de rezultate este obţinută în urma interogării respectivului motor de căutare cu numele persoanelor vizate.

Numai în prima zi după luarea acestei decizii (30 mai 2014) Google a primit peste 12.000 de cereri pentru ştergerea unor rezultate de pe motoarele sale de căutare.